Decizia Pentagonului de a restrânge numărul trupelor americane staționate în România a stârnit reacții diverse atât pe plan intern, cât și internațional. În timp ce președintele Donald Trump a minimalizat impactul acestei mutări, descriind-o drept „nesemnificativă” și „nu o zi grea”, doi congresmeni americani, Roger Wicker și Mike Rogers, au criticat dur această decizie, considerând-o un semnal negativ pentru relațiile cu Rusia.
Roger Wicker și Mike Rogers, ambii lideri ai Comisiilor de Apărare din Congres, s-au opus ferm deciziei Pentagonului de a nu menține brigada rotațională americană în România. Ei au avertizat că revizuirea posturii de forțe americane în Europa de Est, care ar putea conduce la alte retrageri, transmite un mesaj greșit către Rusia, mai ales într-un moment în care președintele Trump exercită presiuni asupra lui Vladimir Putin pentru negocieri de pace durabilă în Ucraina.
În contextul tensiunilor generate de această decizie, Franța și-a reafirmat sprijinul pentru România prin trimiterea ministrului apărării în prima sa vizită externă oficială în țară. Oficialii francezi au subliniat importanța prezenței forțelor europene în regiune pentru descurajarea amenințărilor la adresa flancului estic al NATO. Franța are dislocați în România aproximativ 3.000 de militari și conduce grupul de luptă aliat de la Cincu, din care mai fac parte Grecia, Belgia, Spania și Luxemburg.
Decizia Pentagonului a generat și reacții în plan intern, partidele AUR și PSD solicitând premierului Ilie Bolojan să ofere explicații în Parlament cu privire la această retragere. Mutarea câtorva sute de militari americani către alte zone strategice a ridicat semne de întrebare privind securitatea și angajamentul Statelor Unite față de România și regiunea Europei de Est.
