În medie, șoferii bucureșteni petrec în trafic 150 de ore pe parcursul unui an.
„Lungul drum spre casă, așa simțim traseul pe care îl facem de la locul de muncă până acasă, mai ales în orașele sufocate de trafic. Am ajuns ca într-un să stăm blocați în aglomerație echivalentul unei săptămâni întregi. Am făcut un experiment care ne arată, în timp real, cât pierdem trafic”, a spus Cosmin Cernat.
Cristian Cozmaciuc, reporter: Sunt undeva la intersecție dintre Strada Turda și Bulevardul Ion Mihalache. Am terminat filmarea pe ziua astăzi și urmează să mă îndrept spre casă. E o oră de vârf în acest moment, așa că să vedem cât de lung va fi drumul spre casă, până undeva pe Strada Doamna Ghica.
Citește și: VIDEO Metoda "pana de cauciuc" face noi victime pe centură
Kilometri sunt puțini, minutele sunt multe
Traseul arătat pe o aplicație de GPS începe în scurt timp să se înroșească, iar traficul este bară la bară.
În cele din urmă, aflăm cât timp ne ia să ajungem din Sectorul 1, în Sectorul 2 al Bucureștiului, la o oră de vârf, cu mașina.
Practic, un drum de 8 kilometri, pornit la 17:40, a durat o oră.
Să alegem un alt traseu. Din zona de nord Bucureștiului către cartierul Pantelimon, aplicația de GPS estimează un timp de o oră și cinci minute.
Totuși, ambuteiajul poate face ca acest drum să dureze mai mult.
Mădălina Bichir, reporter: Pe drumul spre Piața Victoriei se circulă bară la bară. Până acum, numai acest semafor l-am prins de trei ori.
Din zona de nord și până în cartierul Pantelimon, o distanță de 12 kilometri, timpul a fost de 51 de minute.
Citește și: VIDEO „În fiecare dimineață e la fel”. Navetiștii, sursa aglomerației
Georgiana Grimm, reporter: Acum plec de la redacție până la metrou, voi merge cu mașina. Am făcut 40 de minte de la redacție, de la Romexpo, până la metroul Crângași.
Cei 16 kilometri, de la Romexpo până în cartierul Vitan, au fost parcurși atât cu mașina, cât și cu metroul. Timpul a fost de o oră și 20 de minute.
Practic, drumul de acasă până la muncă și înapoi durează, zilnic, cel puțin două ore, în funcție de mijlocul de transport.
„Trebuie să te deplasezi pentru că e necesar.
Nu e un moft a te deplasa, nu asta e problema. Ci problema este cum o faci și ce opțiuni ai. Din păcate, asta este principala problemă, pentru că, de foarte multe ori, opțiunea transportului public e respinsă pentru că nu e îndeajuns de rapid, nu e lângă scara blocului nostru”, a spus Ciprian Necula, sociolog.Cele mai recente date arată că șoferii bucureșteni pierd la volan, în medie, 150 de ore, adică aproape o săptămână.
Trecut-au trei ani. Trei ani de când am învățat tainele meseriei de reporter. Trei de ani de când am inteles ca pot fi o voce pentru cei care uneori nu se pot face auziți. Mi-am permis luxul sa și greșesc, caci doar asta îmi da ocazia sa fiu cea mai buna varianta a mea in postura de jurnalist de televiziune.
Acum nu-mi mai e teama sa ocolesc subiecte, doar pentru că ar putea să iasă prost sau doar pentru că trebuie să muncesc ceva mai mult. Am inteles ca fără dragoste de meserie nu ai cum sa reusesti și mi-am dat voie sa iubesc sa fiu reporter intr-atât de mult încât seara, când ajung acasă după o zi plină, sa ma uit la materialele mele și sa-mi dau seama ca toată osteneala a meritat.
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.
