Greva generală din sistemul sanitar continuă și astăzi, fiind a doua zi consecutivă de proteste organizate de Sindicatul SANITAS.
Nemulțumirile angajaților din sănătate vizează în principal legea salarizării, care ar putea duce la scăderea veniturilor, dar și declarațiile premierului Ilie Bolojan, care declarat că această grevă este bazată pe minciună și dezinformare.
„Consider că această grevă s-a bazat pe minciună și dezinformare în legătură cu ce s-ar întâmpla dacă Legea salarizării ar fi adoptată. Dacă va fi adoptată această lege, niciun câștig din sectorul public nu va scădea, așa cum au dat asigurări toți miniștrii”.
Situația negocierilor și reacția premierului Ilie Bolojan
Negocierile dintre sindicate și guvern nu au ajuns la un consens, iar angajații din sănătate continuă să protesteze.
În plus, Guvernul a anunțat deblocarea a 6.850 de posturi în sistemul sanitar, dintre care aproximativ 2.000 au fost alocate spitalelor din reședințele de județ, centrelor universitare și unităților care oferă servicii medicale de înaltă calitate, unde există o presiune ridicată.
Impactul grevei asupra serviciilor medicale
În prezent sunt asigurate doar urgențele și intervențiile grave care nu pot fi amânate. Consultațiile și investigațiile programate, care nu reprezintă urgențe, au fost amânate.
Protestează peste 50.000 de membri ai Sindicatului SANITAS, din aproape 500 de unități medicale din întreaga țară. La Spitalul „Sfântul Pantelimon”, de exemplu, internările programate și consultațiile din ambulatoriu au fost reduse semnificativ, însă urgențele au fost preluate în totalitate.
Angajații din sănătate continuă să își declare nemulțumirea față de legea salarizării
Momentan, nu se știe cât va mai dura această grevă generală, iar angajații din sănătate continuă să-și exprime nemulțumirile față de proiectul legii salarizării și față de modul în care guvernul gestionează situația.
Rămâne de văzut dacă vor fi reluate negocierile și dacă se va ajunge la un acord care să pună capăt protestelor. Până atunci, pacienții trebuie să se pregătească pentru posibile întârzieri în accesul la servicii medicale non-urgente.
„Jurnalist n-am crezut că o să devin, nici măcar atunci când luam interviuri colegilor din liceu despre ultima zi de școală și încercam să smulg de la ei o lacrimă. Pe atunci nu aveam microfon, dar aveam o sticlă de apă sau un băț care își făceau foarte bine treaba.
Am dat apoi admitere la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea București. Trei ani mai târziu făceam practică la Kanal D, iar oamenii de aici au decis că merit o șansă … și iată cum am devenit jurnalist.
Pe mine mă puteți vedea zilnic, de la 9 la 10, în intervenții live. Mergem la ANM să vedem cum e vremea sau poate mă veți vedea pe la covrigării, în stații de autobuz, prin tramvaie, pe scurt, unde sunt oameni – sunt și eu. Îmi place să fac materiale despre tânăra generație sau despre problemele românilor. Îmi mai place să văd ce restaurante inedite se mai deschid, iar uneori încerc să aflu și unde putem merge în vacanță”.