Pe lângă febră, copiii cu gripă prezintă adesea dureri musculare, stare de slăbiciune, lipsă de poftă de joacă și refuzul alimentației și hidratării.
Sezonul gripei și virozelor de sezon a debutat mai devreme anul acesta, iar spitalele de pediatrie din Capitală încep să se aglomereze din cauza numărului tot mai mare de copii care ajung la camera de gardă cu febră și alte simptome specifice infecțiilor respiratorii.
Medicii atrag atenția că aceste simptome pot indica infecții virale precum gripa sau COVID-19, iar durerile musculare și starea generală modificată sunt semne care îi îngrijorează pe părinți.
Spre deosebire de anii precedenți, când sezonul gripal începea de obicei la sfârșitul lunii decembrie sau începutul lunii ianuarie, anul acesta primele cazuri au fost confirmate încă din luna octombrie.
În ceea ce privește COVID-19, datele naționale arată că, într-o singură săptămână, din peste 1000 de cazuri, aproape 300 au fost în rândul copiilor. Boala evoluează rapid, cu debut brusc și febră mare, iar cei mai vulnerabili sunt copiii cu vârste între 1 și 3 ani.
Există chiar și cazuri la bebeluși foarte mici, pentru care tratamentul este mai dificil de gestionat acasă.Pe lângă febră, copiii cu gripă prezintă adesea dureri musculare, stare de slăbiciune, lipsă de poftă de joacă și refuzul alimentației și hidratării, ceea ce îi face să fie adinamici și să necesite îngrijire medicală atentă.
Citește și: Nou val de COVID-19 în Europa. 11 persoane au decedat până acum doar în România
Părinții sunt tot mai îngrijorați și nu știu cum să-și protejeze copiii în această perioadă dificilă. Mulți se tem să-i mai trimită la școală sau în colectivități, având în vedere gravitatea unor cazuri.
Medicii recomandă vaccinarea antigripală ca cea mai sigură metodă de protecție împotriva gripei și trag un semnal de alarmă pentru respectarea măsurilor de igienă și evitarea zonelor aglomerate cu copiii mici.
„Jurnalist n-am crezut că o să devin, nici măcar atunci când luam interviuri colegilor din liceu despre ultima zi de școală și încercam să smulg de la ei o lacrimă. Pe atunci nu aveam microfon, dar aveam o sticlă de apă sau un băț care își făceau foarte bine treaba.
Am dat apoi admitere la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea București. Trei ani mai târziu făceam practică la Kanal D, iar oamenii de aici au decis că merit o șansă … și iată cum am devenit jurnalist.
Pe mine mă puteți vedea zilnic, de la 9 la 10, în intervenții live. Mergem la ANM să vedem cum e vremea sau poate mă veți vedea pe la covrigării, în stații de autobuz, prin tramvaie, pe scurt, unde sunt oameni – sunt și eu. Îmi place să fac materiale despre tânăra generație sau despre problemele românilor. Îmi mai place să văd ce restaurante inedite se mai deschid, iar uneori încerc să aflu și unde putem merge în vacanță”.
