În lipsa unor justificări clare privind sursa banilor, statul poate reține până la 70% din aceștia, conform noilor măsuri aplicate de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Autoritățile fiscale din România au demarat o serie de controale riguroase menite să combată afacerile ilegale și evaziunea fiscală, iar cetățenii trebuie să fie atenți la sumele mari de bani pe care le împrumută sau le primesc de la rude sau prieteni..
Ce trebuie să știe românii despre împrumuturile între persoane fizice
Statisticile arată că 7 din 10 români apelează la prieteni atunci când rămân fără bani.
Citește și: VIDEO Din ce în ce mai mulți români intră în vizorul ANAF
De exemplu, dacă cineva împrumută un prieten cu 1.000 de lei, dar nu poate demonstra sursa acestor bani, ANAF poate reține 700 de lei din această sumă.
Motivația controalelor și criteriile de risc
ANAF a intensificat verificările în ultimele luni, concentrându-se pe persoanele fizice și pe tranzacțiile financiare care prezintă indicatori de risc. Sunt vizate în special sumele mari, plățile recurente sau discrepanțele între veniturile declarate și nivelul de trai al contribuabililor.
Citește și: VIDEO ANAF descoperă sume uriașe nedeclarate din videochat. Doi brăileni milionari, în fața statului
Un exemplu concret este cazul unei tinere care a primit 1.400.000 de euro ca „liberalități” de la un partener bogat, bani care au fost supuși verificărilor ANAF. Pentru a evita o taxare de 70%, a fost necesară o declarație notarială care să ateste că sumele au fost deja impozitate în străinătate.
De la începutul anului, ANAF a pus sub sechestru șase mașini de lux, fiecare evaluată la peste 100.000 de euro, după ce proprietarii nu au putut justifica proveniența banilor folosiți pentru achiziție. Aceste măsuri arată fermitatea autorităților în lupta împotriva evaziunii fiscale și a banilor proveniți din surse neclare.
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.
