Pe calcule, un guvern condus de Ilie Bolojan fără social democrați ar fi extrem de fragil, căci USR, PNL, UDMR și minoritățile strâng doar o sută șaptezeci și nouă de voturi.
„Avem președintele, mai trebuie aleși oamenii care vor fi responsabili pentru cele mai dure măsuri fiscale din ultimii ani. Se fac negocieri dure pentru ce partide vor avea un cuvânt de spus noul Executiv. Cheia este la PSD, care pare că vrea numai decât să dea premierul, ca să intre la guvernare. În tot acest timp, Parlamentul naște mutanți politici, care să susțină viitorul guvern”, a spus Christian Sabbagh.
De la PSD vin trei scenarii pentru viitoarele negocieri: „Pornim la negocieri cu cele trei variante pe masă, una dintre ele este retragerea totală în opoziție, a doua este aceea de a face o opoziție constructivă, susținând guvernul cel puțin un an de zile, să nu depunem moțiuni de cenzură și, evident, că este și a treia variantă, care poate să însemne intrarea noastră la guvernare, dar asta depinde de foarte mulți factori”.
Chiar înainte să înceapă discuțiile pentru noul guvern, social democrații pun condiții. Sunt voci din PSD care susțin că ei ar trebui să dea premierul: „Toate condițiile sunt puse pentru a se negocia asupra lor”.
Numai că analiștii critică pretențiile PSD: „PSD e cel mai mare partid dintre partidele pro-europene și în general din România, ei trebuie să ia o decizie fermă, pentru că un balet astăzi nu ajută pe nimeni. Vom asista la aceeași poveste pe care am avut-o în guvernarea PNL-USR, în care scandalurile se țin lanț atacurile reciproce, dacă fiecare partid încearcă să fie și în opoziție și la guvernare, lucrurile nu vor funcționa”.
„Pe calcule, un guvern condus de Ilie Bolojan fără social democrați ar fi extrem de fragil, căci USR, PNL, UDMR și minoritățile strâng o sută șaptezeci și nouă de voturi. Chiar dacă ar mai câștiga unsprezece voturi de la demisionarii POT, tot nu ar ajunge la cele două sute treizeci și trei de voturi necesare unei majorități. Așadar, tot la PSD va fi cheia viitorului guvern. Rămâne de văzut dacă intră sau nu la guvernare.”
„Dacă vor ceda postul de premier, cu siguranță negociază altceva, poate Primăria Capitalei. Dacă ești guvern minoritar și ești susunt de PSD din umbră, tot depinzi de PSD într-o formă sau alta.”
Noul președinte pare că știe de ce consultările vor dura trei- patru săptămâni. Zilele acestea se fac și desfac partide. La POT, Anamaria Gavrilă încearcă să salveze ce se mai poate, după ce a rămas fără grup la senat: „Am ieșit din această încercare mai puternici. POT este acum ca un copac care și a crescut vizibil crengile”.
Realitatea din parlament arată că mai degrabă copacul POT pierde din crengi.
„De ce nu ai curaj? Fă partid tu cu cine s-a mai apropiat de tine acolo și candidează la alegeri locale, la alegeri parlamentare. Nu profita de imaginea PSD, deși PSD te-a făcut mare.”
Nici George Simion nu este într-o situație prea bună. Plecat la Varșovia după eșecul de la alegeri, află acum că AUR ar putea avea serioase probleme. Copreședintele partidului, Claudiu Târziu, a anunțat plecarea definitivă și formarea unei noi formațiuni politice: „Decizia mea nu este una de moment. Am planificat cu atenție și nu, nu mă întorc în AUR. Despărțirea este definitivă”.
AUR pare măcinat și din interior. De la Cluj vine un mesaj dur: „Cred că valorile noastre trebuie să le reanalizăm la nivel de partid și cumva să facem o pace generală în întreaga țară. Este un război care nu prinde bine nici de o parte, nici de cealaltă și cred că trebuie să ne reîntoarcem la valorile care ne-au făcut să dezvoltăm acest partid.”
„Claudiu Târziu ar putea să beneficieze în cazul în care George Simion pierde controlul asupra partidului. La fel, Victor Ponta se așează pe un capital electoral destul de substanțial, mai ales în contextul în care cei din PSD nu reușesc să își regăsească un echilibru după eșecul pe care l-au avut.”
Un lucru este cert. Săptămâna viitoare, imediat ce se va instala la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan va începe negocierile cu partidele pentru formarea unui guvern.
Trecut-au trei ani. Trei ani de când am învățat tainele meseriei de reporter. Trei de ani de când am inteles ca pot fi o voce pentru cei care uneori nu se pot face auziți. Mi-am permis luxul sa și greșesc, caci doar asta îmi da ocazia sa fiu cea mai buna varianta a mea in postura de jurnalist de televiziune.
Acum nu-mi mai e teama sa ocolesc subiecte, doar pentru că ar putea să iasă prost sau doar pentru că trebuie să muncesc ceva mai mult. Am inteles ca fără dragoste de meserie nu ai cum sa reusesti și mi-am dat voie sa iubesc sa fiu reporter intr-atât de mult încât seara, când ajung acasă după o zi plină, sa ma uit la materialele mele și sa-mi dau seama ca toată osteneala a meritat.
