România se confruntă cu o situație dificilă în domeniul donării de organe, ocupând penultimul loc în Europa la acest capitol, în timp ce lista pacienților care au nevoie urgentă de un transplant continuă să crească.
Potrivit directorului Agenției Naționale de Transplant, Guenadiy Roumenov Vatachki, în 2025 s-au efectuat aproape 320 de transplanturi, o creștere față de cele 250 realizate în 2024, însă numărul pacienților în așteptare depășește 4000.
Bariere majore în donarea de organe
Principalele obstacole în calea donării de organe sunt lipsa informării, reticența familiilor și factorii religioși. Donarea se poate face doar după declararea decesului cerebral al pacientului, iar acordul familiei este esențial.
Citește și: VIDEO O viață în așteptare pentru un transplant
Prioritatea în acordarea consimțământului aparține soțului sau soției, urmată de părinți, copii și alte rude până la gradul patru.
Poziția Bisericii Ortodoxe Române
Deși factorii religioși sunt adesea invocați ca motiv de refuz, Biserica Ortodoxă Română susține donarea de organe încă din anul 2000. Pe site-ul oficial al bisericii există un punct de vedere clar care explică faptul că sufletul părăsește corpul în momentul decesului cerebral, iar donarea este considerată un gest creștinesc de mare valoare pentru aproapele tău.
Confidențialitatea și relația dintre donatori și receptori
Conform legii, identitatea donatorilor este protejată, iar familiile donatorilor nu au posibilitatea să cunoască receptorii organelor, pentru a evita eventuale relații patologice sau situații dificile emoțional.
Teama și lipsa de informare, principalele piedici
Românii încă se tem să vorbească despre donarea de organe, din cauza lipsei de informare și a temerilor legate de îngrijirile medicale. Medicii și instituțiile trebuie să vină în sprijinul populației cu informații clare și să explice că actul donării este unul sigur și salvator.
