Premierul României, Ilie Bolojan, a susținut miercuri seara o conferință de presă de la Guvern în care a anunțat că Executivul încheie măsurile de tăieri, iar acțiunile guvernamentale se vor concentra de acum pe "relansarea economică".
"Suntem la finalul măsurilor de austeritate, încheiem perioada de tăieri și începem de azi să adoptăm măsuri care să ducă la o relansare economică", a declarat premierul Bolojan.
Potrivit premierului, un pachet important de măsuri privind relansarea economică va fi discutat mâine în ședința de guvern și va fi lansat în dezbatere publică.
Printre măsurile-cheie din pachetul de relansare economică se vor afla soluțiile de credite fiscale pentru companii și scheme de sprijin pentru investițiile mari.
"Efectele pozitive ale pachetului de relansare se vor vedea în anii următori, nu pe loc. La început vor fi niște costuri, iar printre efectele pozitive vor fi locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, mai multe produse românești la raft", a precizat Bolojan.
Premierul Bolojan a anunțat care este ținta de deficit bugetar pentru anul 2026 și a precizat că discuțiile pe buget vor fi finalizate săptămâna viitoare, urmând ca proiectul de buget să fie trimis în Parlament până la data de 20 februarie.
"Lucrăm la câteva priorități. În primul rând, lucrăm la bugetul pe 2026. Ținta de deficit e de 6,2%, ne propunem inflația la 4%. Săptămâna viitoare vom finaliza discuțiile, trimiterea la Parlament ne-o propunem în jurul datei de 20 februarie", a declarat premierul.
Preț reglementat la gaze pentru consumatorii casnici până în martie 2027
Șeful Guvernului a anunțat și o serie de măsuri pe sectorul energetic, inclusiv o amânare a liberalizării prețului la gaze până în primăvara anului 2027.
"Va fi vorba despre un preț administrat pentru consumatorii casnici. În acest fel protejăm populația", a precizat Ilie Bolojan.
"Trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm cetățenii de puseul de inflație. Fiind un an greu, e normal să luăm aceste măsuri, pentru că din 2027 România va avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră.
Asta înseamnă că în 2027, când vom avea supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru liberalizare"."Propunem deci ca până în martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie cu un preț reglementat pentru consumatorii casnici pe tot lanțul. Prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări. Prețul la gaze va fi plafonat pentru consumatorii casnici și CET-uri", a precizat premierul.
Schema prețului administrat va fi definitivată în următoarea perioadă. "Nu vor fi creșteri de prețuri la gaze. Pentru populație nu va fi niciun preț peste cel actual până în martie 2027", a explicat Bolojan.
Răspunsul lui Ilie Bolojan cu privire la reducerea taxelor pe proprietate
Șeful Guvernului a fost întrebat cu privire la propunerea UDMR de a reduce cu 50% taxele și impozitele pe proprietate.
"Am văzut această propunere Kelemen Hunor, am discutat azi cu dânsul. Răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, pentru că problema impozitării pe proprietate este complexă și are o paletă amplă de aplicare.
România s-a angajat să aducă impozitarea pe proprietate la un nivel mai mare, astfel încât reperul să fie prețul pe piață al acestor locuințe. Localitățile au o marjă, în funcție de o grilă, așa se va aplica de la sfârșitul acestui an, suntem într-o fază tranzitorie acum.
Premierul, reticent la interzicerea rețelelor sociale la copii sub 15 ani
Premierul României a fost întrebat și despre propunerea secretarului de stat Raed Arafat cu privire la interzicerea accesului pe rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, după modelul altor țări ca Franța, Australia sau Spania.
"E greu azi să iei o măsură care să pună în practică o astfel de măsură. Copiii au abilități suficient de bune pentru a ocoli astfel de interdicții. Cred că trebuie măsuri de educare, mi-e greu să cred că putem veni cu astfel de interdicții. Mai bine nu iei o măsură dacă nu o poți pune în practică", a precizat Bolojan.
Guvernul vrea să salveze combinatul siderurgic Liberty Galați
Guvernul condus de Ilie Bolojan este decis să salveze combinatul siderurgic Liberty Galați, care urmează să fie declarat obiectiv de importanță strategică.
„Un aspect important este acțiunea de salvare a combinatului siderurgic Liberty de la Galați. Ne propunem să îl declarăm obiectiv de importantă strategică, ca să putem demara o procedură de licitație internațională pentru preluarea lui și să asigurăm siguranța combinatului în lunile următoare și plățile pentru oamenii de acolo, sub formă de ajutoare, ca să nu ne pierdem angajații și să nu creăm o problemă importantă în zona Galați”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Redăm mai jos principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan, potrivit gov.ro:
"Suntem în acest început de an la finalul unor măsuri de ajustare bugetară, care au însemnat o perioadă dificilă pentru mulţi români, care a însemnat o contracţie economică, dar închidem aceste măsuri şi, începând din această perioadă, vom lucra la măsurile care să ducă la o relansare economică, ceea ce înseamnă să avem un stat mai eficient, ceea ce înseamnă să avem o economie pusă pe baze mai sănătoase, servicii publice mai bune şi mai multe oportunităţi pentru oameni, corectând nedreptăţile şi creând condiţii pentru dezvoltare.
Pentru asta, în această perioadă, lucrăm la câteva priorităţi şi am să vă fac o scurtă trecere în revistă a acestora.
În primul rând lucrăm la pregătirea bugetului pe anul acesta. Ţintele stabilite de către Ministerul de Finanţe şi Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% ţinta de deficit şi ne propunem să reducem inflaţia la finalul anului la 4%.
Săptămâna viitoare vom finaliza discuţiile pe buget, iar trimiterea la parlament în vederea adoptării ne propunem să fie la sfârşitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie.
Principalele provocări ale bugetului ţin de încadrarea în deficit, ţin de absorbţia de fonduri europene- aşa cum ştiţi, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Deci, acestea vor fi obiectivele: să ne încadrăm în buget şi asigurăm absorbţia de fonduri europene pentru a avea investiţii importante şi anul acesta care se traduc în kilometri de autostrada- ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova până la Pașcani- și, de asemenea, în spitale terminate, în investiții în localitățile din România.
În paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la pachetul pe reforma administrației, un pachet, din păcate, amânat, dar suntem în situația în care acest proiect a intrat în circuitul de avizare guvernamental, el ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare, iar în baza consultării dintre Ministerul Dezvoltării și cel al Justiției, recomandarea Ministerului Justiției este să angajăm răspunderea guvernului pentru adoptarea acestui pachet.
Așa cum știți, el are un rol foarte important pentru că va reduce baza de cheltuieli a statului, în așa fel încât, în anii următori, să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administrație, creând condiții pentru a avea o administrație în serviciul cetățeanului și îmbunătățirea calității serviciilor pentru toți cetățenii, prin administrațiile locale.
Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicția cumulului pensiei cu salariul; și acesta ar urma să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare.
Cel de-al doilea pachet este pachetul de relansare economică. Mâine, acest pachet va fi prezentat într-o primă lectură în ședința de guvern, iar după ședință va fi prezentat în fața dumneavoastră de către domnul ministru Nazare, în așa fel încât să aveți toate elementele acestui pachet, urmând să fie pus în transparență decizională. Iar vineri va avea loc un consiliu tripartit în care va fi prezentat partenerilor sociali.
Acest pachet conține soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, de exemplu, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele în care avem deficite comerciale, pentru zonele în care ne putem stimula exporturile și scheme de garanții, de exemplu, prin Banca de Investiții și Dezvoltare.
Mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat la acest pachet, de la toate partidele, și s-a ajuns la o soluție pe care o vom prezenta mâine.
În afară de acest pachet, una dintre cele mai importante măsuri pentru a ne pune economia pe baze sănătoase este să avem predictibilitate în măsurile fiscale, să asigurăm stabilitate politică și financiară și, în mod evident, să lucrăm la cele câteva domenii care influențează semnificativ economia, cum sunt absorbția de fonduri europene sau energia.
În completarea acestor pachete, avem pregătite- și le veți vedea de săptămâna viitoare în transparență decizională începând de luni- trei proiecte de ordonanță privind simplificarea în domenii care ar susține companiile pentru autorizare, prin debirocratizarea proceselor de autorizare, prin simplificarea acestora și prin reducerea poverii administrative.
Este vorba de un proiect privind simplificarea obținerii avizelor de mediu, unde termenele vor fi scurtate substanțial în așa fel încât durata de obținere a avizelor de mediu să se reducă, pentru ca investițiile companiilor să poată fi realizate mai repede. De exemplu, pentru o decizie de încadrare astăzi avem un termen de 90 de zile, în propunerea agreată inclusiv de Comisie, termenul va și redus la 60 de zile.
Un al doilea proiect, promovat de Ministerul de Interne, este cel legat de simplificarea obținerii autorizațiilor de incendiu, avizelor pe care le emite Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
Asta înseamnă simplificare, scurtare termene, standardizare, în așa fel încât avizul să fie obținut în maxim 15 zile, iar autorizația în maxim 30 de zile. Astăzi, în anumite zone ale țării, cum este Bucureștiul, obținerea avizului durează luni de zile, ceea ce blochează investiții și întârzie finanțările pentru companii.
Un al treilea pachet este cel de simplificare a avizării investițiilor mari în România. E vorba de așa-numitul aviz CEISD- Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe, unde, pe de o parte, tarifele se reduc la jumătate, termenele, de asemenea, se înjumătățesc, iar pragul care este astăzi de două milioane euro pentru a avea nevoie de acest aviz, este ridicat la cinci milioane de euro, în așa fel încât să debirocratizăm marele investiții care se fac în România.
Un alt domeniu important, care este o prioritate pentru guvern, este cel de a ne întări sectorul energetic și ceea ce derivă din acest sector. Este important să ne creștem capacitățile de stocare și vom pune o presiune pe Hidroelectrica.
Pentru a-și crește capacitățile de stocare, ar trebui să își facă capacități de stocare de 500 de megawați. Au întârzieri destul de mari, dar fiecare megawatt în stocare înseamnă un preț mai mic al energiei, pe care țara noastră îl achiziționează la vârf de consum seara, când nu avem energie suficientă, iar dublat de economiile care se fac prin această acumulare la prânz, când practic energia se irosește, înseamnă un element important pentru echilibrarea mixului energetic.
De asemenea, anul acesta trebuie să susținem terminarea a două proiecte importante pe gaz. Este vorba de centrala de la Mintia și mâine dimineață voi avea o întâlnire cu investitorii care sunt într-o stare avansată și, de asemenea, cea de la Iernut. Cele două centrale echilibrează sistemul energetic național, asigură energia necesară în condițiile în care am închis în acești ani centralele pe cărbune și, de asemenea, pun în valoare suplimentar, începând din 2027, resursa suplimentară de gaz pe care o vom avea din Marea Neagră.
Un aspect important, derivat din politicile care țin de componenta de gaz, este și cel legat de acțiunile de salvare ale combinatului de la Galați, combinatul Liberty, pe care ne propunem să-l declarăm obiectiv de importanță strategică, în așa fel încât să putem demara o procedură de licitație internațională pentru preluarea lui și să asigurăm siguranța combinatului în lunile următoare și plățile pentru oamenii care sunt acolo sub formă de ajutoare, în așa fel încât să nu ne pierdem angajații și să creăm o problemă importantă în zona Galați.
Mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat și pe acest proiect și, în consultare cu Ministerul Economiei și cu Ministerul Energiei, vom adopta aceste scheme săptămâna viitoare.
Un aspect important este plafonarea administrativă a prețului la gaz. Așa cum știți, trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea prețului la gaze, dar în același timp, trebuie să protejăm și cetățenii României de puseul de inflație posibil care ar putea să apară pe fondul creșterii prețurilor la gaz necontrolate.
De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că, din 2027, România va avea un avantaj important, în sensul în care, așa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a prețului gazelor și să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna, în perioadele când avem ger.
Asta înseamnă că anul 2027, când vom avea, deci, această supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea. Propunem, deci, ca, între 1 aprilie, anul acesta, sfârșitul lunii martie, și sfârșitul lunii martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie cu un preț care nu va mai fi plafonat, ci un preț administrat pentru consumatorii casnici.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că vom reglementa prețul pentru casnici pe tot lanțul, de la producători la transportatori, la distribuitori și la furnizori. Asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii casnici și pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice.
Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar, așa cum sunt datele de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri care sunt sub plafon. În felul acesta protejăm populația, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat și eliminăm problemele care au apărut în anii trecuți, când schemele de plafonare au fost de așa natură făcute încât au permis unor furnizori, unor traderi, să deruleze operațiuni care au însemnat creșterea prețului, iar statul a trebuit să plătească diferențele de preț, și astăzi mai avem restanțe de plăți în această zonă. Acestea sunt principalele elemente care țin de aceste zile.
Nu în ultimul rând, și cu asta aș încheia, un element important este absorbția de fonduri europene. Așa cum v-am spus, va fi un vârf anul acesta, dar pentru asta e nevoie, pe de o parte, să accesăm finanțările care vin prin PNRR, care sunt condiționate de respectarea jaloanelor pe care România s-a angajat să le îndeplinească.
Unul dintre aceste jaloane este cel legat de pensiile magistraților, jalonul 215, unde avem o reținere de peste 200 de milioane de euro, deci aproape 230 de milioane de euro. Din discuțiile pe care echipele noastre le-au avut la Comisia Europeană săptămâna trecută, în momentul de față Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit, deci ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă.
Mâine voi informa Curtea Constituțională asupra consecințelor amânării unor decizii. Așa cum știți, s-a făcut o încercare pentru a rezolva această nedreptate anul trecut, s-a dat o amânare și apoi a doua încercare, au fost aceste amânări în cascade. În condițiile în care nu se va lua o decizie și se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare.
Și cred că fiecare instituție trebuie să fie informată cu privire la consecințele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care țin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro.
Cu cât rezolvăm toate aceste probleme care țin de această cerere de plată mai repede, cu atât avem banii aceștia la dispoziție, ceea ce înseamnă pentru noi capacitatea de a ne plăti fără întârzieri constructorii și de a ține un ritm bun a lucrărilor, în așa fel încât, odată cu celelalte cereri de plată pe care trebuie să le depunem, dar nu le putem depune decât după ce terminăm cererea anterioră, să putem să finalizăm aceste lucrări până în luna august, în așa fel încât România să nu piardă acești bani. Asta înseamnă condiții de dezvoltare în acest an pentru țara noastră".
