România se află într-un moment de cotitură în ceea ce privește modul în care cetățenii își gestionează banii.
La nivel global, tendința este clară: banii cash devin tot mai puțin folosiți, iar plățile electronice, în special cele cu cardul, domină piața. Totuși, în țara noastră, românii par să țină cu dinții de numerar, în ciuda schimbărilor majore care se petrec în sistemul financiar.
Numărul bancomatelor scade constant, iar acum doar o treime dintre localitățile din România mai dispun de un ATM. Datele Băncii Naționale arată că un sfert din populație trebuie să parcurgă cel puțin 5 kilometri pentru a retrage bani de pe card.
Comisia Europeană a decis să limiteze plățile în numerar la o valoare maximă de 10.000 de euro începând de anul viitor, măsură menită să reducă riscul de spălare a banilor.
Riscuri și recomandări în era digitală
Pe lângă aspectele legale, există și riscuri practice legate de dependența de plățile electronice. În cazul unor pene de curent sau întreruperi ale serviciilor de internet, accesul la bani poate deveni imposibil.
Experiențele recente din Spania și Portugalia, unde blackout-urile au blocat plățile online pentru câteva zile, au demonstrat vulnerabilitatea acestui sistem. Astfel, specialiștii recomandă păstrarea unei sume de bani cash echivalentă cu salariul pe una sau două luni, pentru situații de urgență.România, o excepție în Europa
În timp ce țări precum Olanda, Finlanda sau Luxemburg au redus semnificativ utilizarea numerarului — doar 30% din tranzacții fiind făcute cu bani gheață — România pare să meargă în direcția opusă.
Mai bine de jumătate dintre plăți sunt încă realizate în numerar, iar cantitatea de bani cash în circulație a crescut de patru ori în ultimii 15 ani, ajungând la aproximativ 23 de miliarde de euro.
