VIDEO Statul taie din sporurile bugetarilor. Cei în cauză, extrem revoltați: "Vom ajunge asistați social, dacă ni se vor mai tăia din drepturi"

Se pregătește o reformă a sporurilor încasate de bugetari. Bonusuri celebre, dar ridicole, cum ar fi cel de antenă, de stres sau de confidențialitate ar putea fi reduse, pentru că de renunțat la ele pare prea greu. Statul cheltuie anual peste 12 miliarde de lei doar pe sporurile celor 1,3 milioane de angajați la stat.

Deficitul bugetar ar putea fi redus și prin micșorarea sporurilor încasate de angajații de la stat. Măsura promisă de nenumărate ori de-a lungul anilor a ajuns din nou pe buzele celor de la Ministerul Muncii.

Vă rog să ne permiteți să finalizăm toate aceste grupuri de lucru, după care să venim cu rezultatul muncii în aceste echipe de experți, a

declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul interimar al Muncii.

În total sunt peste 50 de sporuri diferite acordate în instituțiile de stat din România. Numai pentru ele sunt alocate peste 12 miliarde de lei anual, adică aproape 10% din deficitul bugetar.

- 50 DE SPORURI
- 12,4 MLD. LEI CHELTUIȚI ÎN 2024
- 1,3 MIL. ANGAJAȚI LA STAT

Acele sporuri, din păcate, au fost oferite pentru a crește veniturile celor care lucrează în sistemul bugetar, dar nu a fost o soluție bună.

Trebuiau crescute salariile, pentru că, iată, aceste sporuri sunt cu semnul întrebării, a declarat Claudiu Crăciun, analist politic.

Vestea că statul le-ar putea tăia din bonusurile prin care își rotunjesc salariile îi înfurie pe bugetari, care s-au adunat la Palatul Cotroceni ca să protesteze față de măsurile pe care vrea să le ia statul.

Vom ajunge din salariați în asistați social, dacă ni se vor mai tăia din drepturi,

a spus un român.

N-am văzut să își înjumătățească acel aparat de stat, cu foarte mulți angajați din zona politică, să fie înjumătățiți. Și atunci ne mirăm în continuare de ce trebuie să suferim noi, a spus un român.

Totuși, tot ei sunt cei care încasează sporuri pentru că sunt stresați, că muncesc cu fonduri europene sau pentru simplul fapt că lucrează la calculator.

Alte exemple ce pot fi puse la îndoială sunt sporul de condiții vătămătoare de muncă, în unele cazuri nejustificat, sau cel de antenă. Unii funcționari ajung chiar să își dubleze venitul cu ajutorul sporurilor.

SPORURILE BUGETARILOR
spor de vechime: 5%-15% din salariul de bază
spor pentru muncă cu fonduri europene: 10%-50% din salariul de bază
indemnizație pentru doctorat: 50% din salariul de bază
spor de antenă: 5%-15% din salariul de bază (până la 1.500

de lei)
spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă: până la 15% din salariul de bază
spor de noapte: 25% din salariul de bază
spor de stres: 1.000 de lei

Revoltătoare pentru mulți sunt și bonusurile încasate de judecătorii Curții Constituționale. Numai președintele CCR câștigă în plus, lunar, peste 3.000 de euro.

SPORURILE PREȘEDINTELUI CCR
spor pentru risc și suprasolicitare neuro-psihică: 11.769

lei (25% din indemnizația de bază)
spor pentru păstrarea confidențialității: 2.354 lei (5% din indemnizația de bază)
spor pentru condiții vătămătoare de muncă: 1.500 lei
indemnizație pentru titlul științific de doctor: 950 de lei
Total sporuri: 16.573 lei

Chiar și așa, conform spuselor ministrului Muncii, o eventuală reformă a sporurilor nu ar elimina vreunul din aceste plusuri salariale, ci doar le-ar reduce.

Luăm în calcul că acest spor ar trebui să fie într-o sumă fixă, și nu procentual, astfel încât să nu se raporteze la valoarea salariului brut, ci să se raporteze la condițiile de muncă, așa cum ar fi firesc, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul interimar al Muncii.

Printre cei care încasează astfel de suplimente salariale sunt și mii de angajați din ministere. Șefii lor au viziuni diferite atunci când vine vorba de o reformă a sporurilor.

Da, sunt prevăzute de lege și, ca în orice instituție publică, nu poți să încalci dreptul unui om, care are un drept garantat prin lege, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Economiei.

Toate aceste sporuri, unele dintre ele absolut ridicole, care nu pot fi în niciun fel explicate milioanelor de români care muncesc din greu în fiecare zi, ar trebui eliminate, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Potrivit ultimelor informații, echipele de negociatori au convenit să taie cheltuielile bugetare cu 5 procente. Asta înseamnă cheltuieli de personal, de funcționare, cu subvențiile și investițiile. Datele arată că s-ar face o economie de 20 de miliarde de lei. Alte 10 miliarde vor fi economisite prin retragerea unor fonduri de la investiții.

Până la iminenta reformă fiscală, românii tremură când se gândesc la viitorul economic al țării.

Aproape 86 la sută dintre români se așteaptă ca România să se confrunte cu probleme economice în viitorul apropiat. Doar 11% sunt ceva mai optimiști, însă cei mai îngrijorați în această privință sunt cei cu vârste cuprinse între 30 și 59 de ani.

VĂ AȘTEPTAȚI CA ROMÂNIA SĂ SE CONFRUNTE CU PROBLEME ECONOMICE?
- 85,9% DA
- 11% NU
- 3,1% NU ȘTIU/ NU RĂSPUND

Cei mai îngrijorați: cei de 30-59 ani.

Iar frica oamenilor de rând este cu atât mai mare cu cât printre viitoarele măsuri fiscale s-ar putea număra și creșterea unor taxe pe veniturile și așa impozitate la greu. În România, munca este una dintre activitățile taxate cel mai dur, în timp ce impozitul pentru unele câștiguri la jocurile de noroc este de 14 ori mai mic.