Ziua Muncii, 1 Mai 2022. Luna mai, în tradiţia populară, debutează cu Ziua de Armindeni, care se serbează (pentru odihna pământului, ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoşi) prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin.
Ziua muncii, 1 Mai 2022. La 1 Mai românii sărbătoresc "Armindenul", simbol al vegetației care proteja recoltele și animalele.
În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.
Citeste si: A murit cea mai bătrână persoană din lume
Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă.
Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.În dimineaţa zile de 1 Mai, oamenii trebuie să se spele cu rouă pe faţă pentru că aceasta simbolizează belşugul, bogăţia şi sănătatea. Ritualul trebuie făcut în primele trei zile din luna mai. Potrivit adevărul.ro, Armindenul, una dintre cele mai complexe sărbători din calendarul popular românesc, cu multiple semnificaţii.
Armindenul este considerat protectorul vegetaţiei, al animalelor, al holdelor semănate, viilor şi livezilor, precum şi al oamenilor.La sate, fiecare gospodar îşi va împodobi porţile cu ramuri verzi pentru bunastare. În funcţie de regiunea ţării, Armindenul este cunoscută sub diverse denumiri- Ziua Pelinului, Ziua Beţivului, Maiul, Băui sau Păui, care au la bază fie anumite practici ritualice sau aspecte inspirate din natură. Numele de Armindeni provine de la cuvântul de origine slavă ierminden, care înseamnă ziua Sfântului Ieremia. În trecut, ziua de Armindeni era respectată cu sfinţenie, „pentru a fi sănătoşi tot anul”. În această zi nu se lucrează nici acasă, nici la câmp pentru ca recoltele să fie ferite de furtuni şi grindină.
Obiceiurile şi tradiţiile legate de Armindeni diferă de la o zonă a ţării la alta. În Transilvania şi Banat ţăranii înfing în pământ un copac în faţa caselor unde sunt fete de măritat. Crengile acestuia sunt tăiate până la vârf, ele se veştejesc, dar trunchiul uscat rămâne pe loc până la următoarea recoltă. Din lemnului lui se face apoi un foc în cuptor pentru coacerea pâinii din noua recoltă. Fiecare familie împodobeşte intrările caselor cu crengi verzi.
Atât copacul, cât şi crengile se numesc Arminden. În Moldova şi Muntenia, de Armindeni se merge la iarbă verde, se frige carne de miel, se bea vin roşu cu pelin, întrucât se crede că acesta înnoieşte sângele şi vor fi sănătoşi tot anul.
La petrecere sunt aduşi lăutari, se fac urări reciproce şi rostogoliri prin iarbă, peste tot domneşte o atmosferă de veselie, de bună dispoziţie. La întoarcerea acasă se aduce pelin şi liliac.Tot în zona Moldovei, din tulpina pomului de Armindeni se făcea steagul de nuntă iar în unele sate se practica bătaia cu urzici. De ziua lui, pelinul se poartă la pălărie, la brâu sau în sân, se pune la icoană, la fereastră, în aşternuturi şi sub prag, pentru a fi alungaţi strigoii, ielele şi duhurile rele. Pelinul este o plantă magică, folosită frecvent în leacurile populare, iar dacă este recoltat chiar în ziua de 1 mai „este tamaduitor de boli şi se pastrează ca plantă de leac de-a lungul intregului an.
Citeste si: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta- catena.ro
Citeste si: Îngropat de viu, un bărbat a fost salvat ca prin minune după 4 zile de stat sub pământ- wowbiz.ro
Tot de Armindeni se fac şi predicţii meteorologice, care condiţionau activităţile agricole. În trecut se credea că dacă în acea zi ploua, şi în următoarele 40 de zile vor fi precipitaţii. Armindeniul este cunoscută şi ca sărbătoarea boilor. În această zi nu se pune mâna pe coarnele boilor şi nu se înjugă, existând temerea că animalele ar putea muri. Sărbătoarea era respectată cu sfinţenie de viticultori care sperau că vinul va fi protejat de pelin şi nu va face floare.
Citeste si: Calendar ortodox 26 aprilie 2022: Ce sărbătoare este azi, în a treia zi de Paşte?
