5 lucruri pe care toți românii ar trebui să le știe despre Mica Unire

Îți prezentăm 5 lucruri pe care toți românii ar trebui să le știe despre Mica Unire!

Mica Unire de la 1859 a fosy rezultatul unui proces complex, îndelungat și plin de tensiuni interne și internaționale. Ea a pus bazele statului român modern și a demonstrat că voința politică, sprijinul popular și contextul extern favorabil pot schimba cursul istoriei.

Iată cinci lucruri esențiale pe care fiecare român ar trebui să le cunoască despre Mica Unire!

1. Mica Unire a fost un proces, nu un act izolat

Unirea Moldovei cu Țara Românească nu s-a produs peste noapte, la 24 ianuarie 1859, ci a fost rezultatul unui proces început cu decenii înainte. Regulamentele Organice (1831–1832) au introdus primele forme de organizare politică modernă și au alimentat ideea unirii. Acordurile vamale dintre cele două principate și desființarea vămii interne la 1 ianuarie 1848 au consolidat legăturile economice, pregătind terenul pentru unificarea politică.

2. Contextul internațional a fost decisiv

Mica Unire nu ar fi fost posibilă fără schimbările din politica europeană. Războiul Crimeii (1853–1856) a slăbit influența Rusiei în regiune și a creat un nou echilibru de putere. Franța lui Napoleon al III-lea și Regatul Sardiniei au sprijinit cauza unirii, văzând în ea un bastion împotriva expansiunii rusești. În același timp, Imperiul Otoman și Austria s-au opus, temându-se de pierderea influenței, ceea ce a făcut ca unirea să fie rezultatul unui compromis diplomatic delicat.

Citește și: Mica Unire: Ce semnificație are ziua de 24 ianuarie?

3. Voința populară a jucat un rol esențial

Unirea nu a fost doar un proiect al elitelor, ci a beneficiat de un larg sprijin popular. Divanurile ad-hoc din 1857, formate din reprezentanți ai diferitelor categorii sociale, au votat în majoritate pentru unire.

Alegerile au fost însă marcate de fraude și tensiuni, mai ales în Moldova, unde separatiștii, sprijiniți de Austria și Poartă, au încercat să blocheze procesul. Demascarea falsurilor electorale ale lui Nicolae Vogoride a dus, în cele din urmă, la reluarea alegerilor și la afirmarea clară a dorinței de unire.

4. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza a fost o soluție ingenioasă

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza – la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească – a fost o soluție ingenioasă prin care unioniștii au exploatat ambiguitățile Convenției

de la Paris. Deși marile puteri acceptaseră doar o unire formală, alegerea aceluiași domnitor în ambele principate a creat o uniune personală, care a devenit rapid unire politică. Cuza a fost figura de compromis capabilă să unească tabere politice diferite și să dea un impuls decisiv procesului de unificare.

5. Mica Unire a pus bazele României moderne

După 1859, unirea a trebuit consolidată prin reforme și recunoaștere internațională.

În 1862, Cuza a unificat guvernul și parlamentul, stabilind capitala la București și folosind oficial numele de România. Reformele administrative, juridice și militare au transformat uniunea într-un stat funcțional. După abdicarea lui Cuza, venirea pe tron a lui Carol I și Constituția din 1866 au consfințit definitiv existența României ca stat modern și unitar.