Aderarea României la spațiul Schengen a stimulat economia UE
Integrarea deplină a Bulgariei și României în spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2025, a îmbunătățit semnificativ economia UE, conform raportului din 2025 privind starea spațiului Schengen, publicat de Comisia Europeană.
Comisia Europeană a publicat cel mai recent raport privind starea spațiului Schengen, care analizează evoluțiile din ultimul an și stabilește prioritățile pentru anul următor.
Aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen consolidează în mod semnificativ economia UE și este o dovadă a faptului că statele membre sunt pe deplin angajate să îmbunătățească în continuare cooperarea în cadrul spațiului Schengen- precizează Comisia Europeană.
Conform raportului CE, atât România, cât și Bulgaria ar urma să economisească miliarde de euro în costuri ca urmare a aderării la Schengen.
La începutul lui 2025, ambele țări au aderat deplin la Schengen, după un proces care a durat 18 ani. Documentul arată că anul trecut au fost luate multe decizii pentru întărirea Schengen, pentru a proteja frontierele externe și a da exemplu cu munca în comun a Bulgariei, Austriei, Greciei, Ungariei, României și Slovaciei.
Principalele constatări din raportul Comisiei Europene:
– Schengen rămâne una dintre cele mai mari realizări ale UE, facilitând libera circulație pentru aproape 450 de milioane de cetățeni și fiind din nou cea mai vizitată regiune turistică globală în 2024.
– Aderarea completă a României și Bulgariei întărește economia UE și angajamentul față de cooperarea Schengen.
– Numărul trecerilor ilegale ale frontierelor externe a scăzut la cel mai redus nivel din 2021 (aprox.
– Normele Schengen sunt în general bine aplicate, dar se mențin provocări ce necesită coordonare și îmbunătățiri continue.
Priorități pentru perioada următoare:
– Consolidarea guvernanței politice și operaționale prin monitorizare continuă și evaluări eficiente (tabloul de bord Schengen).
– Accelerarea digitalizării pentru implementarea Sistemului de Intrare/Ieșire și a ETIAS, precum și creșterea investițiilor în tehnologii de securitate.
– Răspuns adaptat la noile amenințări de securitate prin cooperare polițienească mai strânsă, mai ales în zonele de frontieră internă.
– Parteneriate extinse cu țări din vecinătatea UE și terțe state, susținute de Europol și Frontex.
– Îmbunătățirea returnării migranților ilegali, cu o creștere de 12% în 2024, dar necesitatea unei rate de returnare mai mari.
– Schimb rapid și eficient de informații între autoritățile din statele membre, esențial în combaterea criminalității transfrontaliere.
