Când se pierde dreptul la moștenire. E menționat clar în lege

Se pare că moștenirea nu este garantată, ci poate fi pierdută. Când se pierde dreptul la moștenire? Legea specifică clar.

Când se pierde, de fapt, dreptul la moștenire

Dreptul la moștenire nu este pe viață. Legea în vigoare specifică clar condițiile în care se pierde dreptul la moștenire.

Pierderea dreptului la moștenire este specificată în art. 1103 alin. (1) Cod civil, „ Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moșteniri”, operând o modificare față de Codul civil din 1864, aplicabil succesiunilor deschise anterior

În conformitate cu legea, dreptul la moștenire se pierde la un an de la deschiderea acesteia, dacă moștenitorii nu acceptă, considerând că au renunțat la dreptul lor.

În art. 1103, alin. (2) prevede o serie de situații specifice în care termenul curge începând cu alte momente, după cum urmează:

„a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;

b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;

c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;

Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro

Citeste si: O femeie a mâncat cenușa soțului mort când a aflat că acesta a înșelat-o toată viața. A scris și o carte despre asta- antena3.ro

Citeste si: Cine este șoferul care a gonit pe contrasens pe Autostrada A7. A primit o amendă usturătoare şi a rămas fără permis- wowbiz.ro

d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii”

Cu alte cuvinte, pe scurt, dreptul la moștenire se pierde în termen de un an de la deschiderea moștenirii, de către moștenitorii care nu au depus diligențe pentru acceptarea acesteia sau n iciodată, după ce moștenirea a fost acceptată.

Citește și: Surori minore din Mureș, de negăsit. Copilele au dispărut fără urmă, de acasă. Dacă le vedeți, sunați de urgență la 112

Ce trebuie să faci pentru a intra în posesia moștenirii

Moștenirea reprezintă succesiunea după deces. Adică, momentul în care averea și bunurile unei persoane decedate ajung și/sau se împart mai multor moștenitori, după caz. Pentru a intra în posesia moștenirii, beneficiarii legali trebuie să consulte Codul Civil, mai exact Legea 287/2009, unde sunt specificate mai multe informații despre dreptul la moștenire al descendenților, ordinea pe care care rudele defunctului o au la moștenire, cota soțului supraviețuitor, tipurile de moștenire permise, cât și despre conținutul unui testament.

Procedura succesorală durează un an de la deschidere. În această perioadă, beneficiarii legali pot intra în posesia moștenirii, altfel o pot pierde.

●       Cerere tip;

●       Certificat de deces în original al defunctului pentru care se face succesiunea;

●       Certificat de atestare fiscală în original, eliberat pe numele defunctului de către Direcția de Taxe și Impozite Locale, prin care se atestă că nu există datorii la bugetul local;

Citeste si: Anunț important pentru pensionare! Cum se desfășoară recalcularea din oficiu a pensiilor- kfetele.ro

Citeste si: Câți copii are, de fapt, Valeriu Gheorghiță din mariajul cu fosta soție, Cristina? Cât plătește pensie alimentară actualul soț al Monicăi Bîrlădeanu- radioimpuls.ro

Citeste si: Cum a devenit un român spaima Californiei. Andrei a ajuns să controleze mii de conturi din care a furat toți banii- antena3.ro

●       Certificatul de căsătorie și cel de naștere al soțului supraviețuitor;

●       Certificatul de naștere și, după caz, de căsătorie, pentru toți moștenitorii, însoțite de actele lor de identitate;

●       Actele de proprietate pentru toate bunurile ce fac obiectul succesiunii: acte de vânzare/cumpărare, titluri de proprietate, procese verbale, certificate de acționar, contracte de împrumut etc.;

●       Testament, dacă există.

Pe lângă sesizare, moștenitorii trebuie să achite o serie de taxe și impozite de succesiune, care se vor împărți în mod egal între toți beneficiarii. Este important de menționată că, dacă succesiunea este dezbătută după doi ani de la decesul proprietarului, moștenitorii vor trebui să achite către stat un impozit de 1% din valoarea totală a masei succesorale, atât pentru bunuri mobile, cât și imobile.