1 din 3 | Când se schimbă ora în România? În weekend trecem la ora de iarnă 2022. Cum trebuie să îți fixezi ceasul
2 din 3 | Când se schimbă ora în România? În weekend trecem la ora de iarnă 2022. Cum trebuie să îți fixezi ceasul
3 din 3 | Când se schimbă ora în România? În weekend trecem la ora de iarnă 2022. Cum trebuie să îți fixezi ceasul
Când se schimbă ora în România? Află cum trebuie să potrivești, de fapt, ceasul pentru revenirea la ora de iarnă 2022!
Când se schimbă ora în România? În timp ce ora de vară se aplică pe scară largă, utilizarea orei de iarnă și este din ce în ce mai rară. În România, trecerea la ora de iarnă 2022 se face în ultimul weekend din luna octombrie, atunci când ceasurile se dau cu o oră înapoi.
Iată când revenim la ora de iarnă 2022 și cum ne poate influența această schimbare!
Când se schimbă ora în România? În weekend trecem la ora de iarnă 2022
Trecerea la ora de iarnă se va face duminică, pe 30 octombrie, atunci când ora 04:00 va deveni ora 03:00. Așadar, vom dormi mai mult. Acest lucru înseamnă mai exact, că ziua de 30 octombrie va avea 25 de ore și nu 24, așa cum se întâmplă în mod normal.
Pentru a-și aminti în ce direcție să își regleze ceasurile, oamenii folosesc adesea expresia „primăvară înainte, toamnă înapoi”.
De regulă, schimbarea orei și trecerea la iarnă se face după echinocțiul de toamnă. Atunci când, soarele traversează Ecuatorul ceresc și ajunge în Emisfera Sudică. Echinocțiul de toamnă a avut loc pe data de 22 septembrie.
De asemenea, schimbarea orei are loc de două ori pe an, în martie și în octombrie. În luna martie se trece la ora de vară, iar ceasul se dă cu o oră înainte.
Cum ne poate afecta schimbarea orei în 2022?
În 2017, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European a publicat un studiu conform căruia nu ar exista niciun beneficiu al schimbării orei.
Pe de altă parte, evidențiază existenţa unor efecte negative asupra sănătăţii umane, agriculturii şi siguranţei în traficul rutier. Așadar, schimbarea orei poate perturba ceasul biologic.Specialiștii consideră că o persoană are nevoie de una sau două săptămâni de la momentul modificării orei până la când organismul uman se obișnuiește cu noul fus orar.
Citeste si: Termoenergetica avertizează! Două cartiere din București riscă să aibă mari probleme cu apa caldă și căldura
Tot aceștia mai spun că trecerea la ora de iarnă poate avea efecte negative asupra sănătății organismului. Se pare că persoanele în vârstă și copiii sunt cele două categorii afectate.
De asemenea, medicii mai precizează că pentru a trece mai ușor de noua schimbare a fusului orar, trebuie sa reduci consumul de stimulente, precum cafeaua, ceaiul negru și orice fel de energizante.
Citeste si: Simptome conjunctivită: Cum se manifestă această afecţiune des întâlnită vara?
Însă, nu toți oamenii au parte de schimbările acestea. Unii nu au fost afectați de-a lungul timpului, dar se crede că cei mai afectați de schimbarea orei sunt copiii și persoanele în vârstă.
Mai mult, adaptarea completă a organismului la noul program se va întâmpla în aproximativ două săptămâni, așa că nu îți impune să ai mai multă răbdare în această privința.
Se mai schimbă ora de iarnă în 2023?
Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în ţările membre Uniunii Europene, oferind statelor membre libertatea de a lua o decizie în această privință, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.
Propunere de renunţare la schimbarea orei a apărut încă din anul 2018 şi ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2019, însă unele ţări europene s-au opus, iar proiectul a fost amânat.
Anul 2021 ar fi trebuit să fie cel în care ţările urmau să renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă, doar se pare că pandemia, iar acum războiul din Ucraina au împiedicat realizarea acestui proiect.
România a început să folosească ora de iarnă în 1931. Până în 1998, trecere la ora de iarnă se făcea în ultimul week-end din septembrie. Termenul a fost atunci modificat, de aceea acum trecerea la orarul de iarnă se face în octombrie.
Citeste si: Orașul din România care va folosi hidrogen pentru încălzire
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
