Vârsta maximă de mobilizare în caz de război este de 35 de ani. În cazul în care România va decreta stare de mobilizare, război sau asediu, bărbații pot fi mobilizați în orice moment. La cerere, și femeile pot îndeplini forme ale serviciului militar.
Vârsta maximă de mobilizare în caz de război este de 35 de ani. În România, armata nu mai este obligatorie pe timp de pace, dar în cazul în care autoritățile vor decreta stare de mobilizare în caz de război, Ministerul Apărării Naționale trebuie să mobilizeze toți rezerviștii.
În caz de război, în România, vârsta maximă de mobilizare este de 35 de ani
Potrivit Legii cu numărul 395/ 2005, începând cu 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat. Cu toate acestea, în aceeași lege, în articolul 3 este prevăzut faptul ca în cazul unei decretări de stare de mobilizare, război sau asediu, serviciul militar redevine obligatoriu.
Articolul 65, alineatul 2 din Constituția României spune că Parlamentul, Camera Deputaților și Senatul pot declara, în cadrul unei ședințe comune, mobilizare totală sau parțială, dar și stare de război.
Tot în Constituția României, în articolul 93, Președintele țării este cel care poate institui stare de asediu și de urgență.
Ce categorii de vârste vor fi chemați la război în caz de necesitate?
Potrivit legislației, mobilizarea în armată poate avea loc în cazul bărbaților cu vârste între 20 și 35 de ani care se încadrează în criteriile de executare a serviciilor militare. La cerere, încorporarea în serviciile militare se poate face de la vârsta de 18 ani.
Totodată, pe durata stării de război, de mobilitate sau de asediu, MApN poate mobiliza rezerviști de orice fel. Astfel, pot intra în această categorie militarii rezerviști voluntari, cu vârste între 18 și 55 de ani care dețin contracte cu MApN și stau acasă cu 30% din soldă, minimum de 540 de lei în
Citeste si: Sedinta la MAPN pe situatia din Ucraina
Persoanele care nu sunt introduse în serviciul militar sunt cele care au fost declarate inapte de către comisiile de specialitate, în baza baremului medical, personalul hirotonit sau a cultelor religioase recunoscute de lege, dar și călugării cu o vechime de peste 2 ani în mănăstire.
Sunt excluse de la serviciul militar persoanele care au condamnări cu privare de libertate, care se află în arest preventiv sau trimiși în judecată până la acea dată.
Citeste si: VIDEO| Primul convoi militar american a plecat spre Baza Mihail Kogălniceanu
Este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, specializarea Jurnalism și a urmat cursurile unui masterat în Resurse Umane.
A fost atrasă din timpul liceului de domeniul jurnalistic, motiv pentru care încă de pe băncile facultății a trecut prin redacțiile unor publicații și posturi de televiziune.
Și-a început cariera în presă în anul 2021 ca redactor pentru site-ul stirilekanald.ro, unde se află și astăzi și unde pune în practică pasiunea pentru jurnalism.
