Încorporare în armată 2022: Care sunt românii care vor fi chemaţi la război în caz de necesitate?

Încorporare în armată 2022. Iată care sunt românii care pot fi chemaţi la război și ce riscă persoanele care refuză!

Încorporare în armată 2022. În cazul în care este decretată starea de război, mobilizare sau asediu, Ministerul Apărării Naţionale trebuie să mobilizeze toţi rezerviştii. Totodată, serviciul militar redevine obligatoriu pentru cei cu vârste curpinse între 20 şi 35 de ani.

Cine va fi încorporat în armată în caz de război?

Conform Legii cu numărul 395 din 16 decembrie 2005, de la 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat, ultima încorporare a recruţilor pentru militarii în termen fiind realizată în octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în luna iunie 2006.

Însă, în contextul crizei din Ucraina, în anumite condiţii, această suspendare se poate ridica, iar autorităţile pot apela la mobilizarea parţială sau totală a forţelor pentru întărirea sistemului de apărare. 

De asemenea, pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, care sunt decretate de preşedinte şi validate de Parlament, Ministerul Apărării (MApN) mobilizează rezerviştii de orice fel.

În primul rând, este vorba de militarii rezervişti voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani care au contracte cu MApN şi sunt plătiţi chiar dacă stau acasă cu 30 la sută din soldă, cu minimum 540 de lei, în cazul unui soldat.

Aceștia trebuie să se prezinte imediat la unităţile militare de care aparţin. Totuşi, numărul acestor rezervişti este limitat la câteva mii, aşa că Armata Română s-ar baza pe cei aproximativ 60.000

de rezervişti „clasici”, adică pe cei care şi-au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia şi sunt în posesia unui livret militar. Ei ştiu deja la ce unitate trebuie să se prezinte în 48 de ore şi au ataşat livretului un ordin de chemare care conţine şi cupoane de transport valabile pe mijloace rutiere, feroviare, navale sau aeriene. Foarte important, în caz de neprezentare la termenul şi locul menţionate în ordin, persoana respectivă va suporta consecinţele Codului Penal, care prevede închisoare de la 2 la 7 ani. Totodată, obligaţia de a se prezenta la unităţile militare desemnate revine numai rezerviştilor care au până în 55 de ani, vârsta până la care sunt menţinuţi în evidenţele militarilor în rezervă.   

Citeste si: Primele imagini cu soldații ruși luați prizonieri de ucraineni. Un elicopter a fost doborât

Tot Legea 395/2005 prevede că, pe durata stării de război, a stării de mobilizare şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie.

Potrivit legislaţiei privind pregătirea populaţiei pentru apărare, sunt încorporabili cetăţenii romani, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar. La cerere, încorporarea se poate face la cel puţin 18 ani. Nu sunt cetăţeni încorporabili cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani. Apoi, nu vor face serviciu militar persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, cele arestate preventiv sau trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală, precum şi cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiţii, au persoane în întreţinere. Între altele, scapă de armată cei care au soţia bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia a decedat sau cei ai căror părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.

Chiar dacă serviciul militar obligatoriu a fost eliminat de la 1 ianuarie 2007, legea pentru pregătirea populației, publicată în Monitorul Oficial pe 12.12.2006, are un Articol 1 cât se poate de clar: Cetăţenii români au dreptul şi obligaţia să apere România.

Citeste si: VIDEO| Imagini șocante! Momentul în care o rachetă rusească lovește un aeroport din vestul Ucrainei, la 100 de km de granița cu România

Astfel, la Articolul 3 se stabilesc condițiile în care cetățenii români pot fi încorporați:

Art. 3. - (1) Serviciul militar se îndeplineşte de către cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au împlinit vârsta de 18 ani, în formele prevăzute de lege.

(2) Serviciul militar se îndeplineşte în următoarele forme:

a) activ;

b) alternativ;

c) în rezervă.

(3) Serviciul militar activ se îndeplineşte în calitate de:

a) militar profesionist;

b) militar în termen;

c) elev sau student la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională, cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare;

d) soldat sau gradat voluntar.

(4) Serviciul militar în rezervă se îndeplineşte în calitate de:

a) rezervist voluntar;

b) rezervist. 

5) La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.

Ce riscă cei care refuză încorporarea în armată pe timp de război?

Persoanele care își provoacă răni sau falsifică documente pentru a se sustrage de la încorporarea în armată, în timp de război sau pe durata stării de asediu, riscă până la 7 ani de închisoare. Aceeași pedeapsă este valabilă și pentru cetățenii români care nu se prezintă la încorporare, concentrare sau mobilizare, în timpul prevăzut de ordinul de chemare. 

Articolul 432 Cod Penal: Sustragerea de la serviciul militar în timp de război

Astfel, fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Citeste si: Război Rusia- Ucraina: Filmul desfăşurării evenimentelor

Articolul 435 Cod Penal: Neprezentarea la încorporare sau concentrare

(1) Neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și neprezentarea celui încorporat sau concentrat la unitatea la care a fost repartizat, precum și a celui care, executând potrivit legii serviciul alternativ, nu se prezintă în termen la angajator.

(3) Termenele de prezentare prevăzute în alin. (1) și alin. (2) se prelungesc cu 10 zile, în cazul în care cel chemat se află în străinătate.

Articolul 416 Cod Penal: Părăsirea postului sau comenzii

(1) Părăsirea de către militar a postului, a serviciului sau a oricărui alt loc în care acesta trebuia să se afle se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la un an.

Citeste si: Secretarul general al ONU Antonio Guterres îl imploră pe Putin, „în numele umanităţii” să oprească atacul împotriva Ucrainei

(2) Părăsirea comenzii sau a serviciului de permanență de către orice militar se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Faptele prevăzute la alin. (1) și (2) săvârșite pe durata stării de asediu sau a stării de urgență se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar dacă au fost săvârșite în timp de război, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani.