Ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 5 ianuarie 2025, în Ajunul Bobotezei? Este zi de post negru

Află ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 5 ianuarie 2025, în Ajunul Bobotezei! Este zi de post negru

Pe 5 ianuarie 2025, Calendarul ortodox marchează Ajunul Botezului Domnului, cunoscut în popor drept Ajunul Bobotezei. Este o zi cu profundă semnificație duhovnicească, rânduită ca zi de post aspru (post negru), în pregătirea marii sărbători a Botezului Domnului, prăznuită pe 6 ianuarie.

De ce se postește în Ajunul Bobotezei

Postul din Ajunul Botezului Domnului datează din secolele IV–VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune pentru a primi Sfântul Botez chiar în ziua Bobotezei.

După botez, aceștia puteau participa pentru prima dată la Liturghia credincioșilor și se împărtășeau cu Trupul și Sângele Domnului.

Și astăzi, credincioșii postesc pe 5 ianuarie pentru a se pregăti sufletește și pentru a putea gusta cu vrednicie din Agheasma Mare, apa sfințită în mod deosebit la această sărbătoare, și pentru a întâmpina cum se cuvine praznicul Botezului Domnului nostru Iisus Hristos.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de:

• Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie);
• Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august).

Agheasma Mare – sfințirea cea mare a apei

Atât în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), cât și în ziua de Bobotează (6 ianuarie), se săvârșește Sfințirea cea mare a apei, numită Agheasma Mare. Această slujbă se oficiază, de regulă, în afara bisericii, pentru a vesti tuturor bucuria Botezului Domnului, ca poartă de intrare în Împărăția Preasfintei Treimi, după cuvântul Mântuitorului: „De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre

în Împărăția lui Dumnezeu” (Ioan 3, 5).

Citește și: Pe ce dată se sărbătorește Boboteaza 2026 și ce semnificație are această zi

Agheasma Mare se gustă pe nemâncate, din ziua Bobotezei până pe 14 ianuarie. În caz de boală sau în momente de mari ispite și încercări, ea poate fi consumată și în restul anului, cu binecuvântarea duhovnicului. Tradiția Bisericii mărturisește că această apă sfințită este vindecătoare, tămăduitoare de boli și întăritoare în credință.

Agheasma Mare este folosită și la diverse lucrări de sfințire în viața Bisericii. Cu ea se binecuvântează crucile, troițele, veșmintele, clopotele și obiectele de cult. De asemenea, arhiereul o folosește la sfințirea bisericilor, în special la sfințirea picturii noi sau înnoite, la sfințirea Marelui Mir și a antimiselor.

Slujbe și tradiții în Ajunul Bobotezei

În Ajunul Botezului Domnului sunt săvârșite:

• Ceasurile împărătești;
• Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia;
• Sfințirea cea mare a apei.

În Ajunul Bobotezei vine preotul cu Botezul Domnului

Tot în această zi, preotul merge la credincioși pentru a sfinți casele și gospodăriile prin stropire cu Agheasma Mare. În unele sate din Moldova s-a păstrat obiceiul ca, în Ajunul Bobotezei, copiii să meargă din casă în casă vestind sosirea preotului cu „botezul”, strigând de trei ori: „Chiraleisa!”.

Citește și: Când nu se fac nunți în 2026?

Sfinții pomeniți pe 5 ianuarie

Pe lângă Ajunul Bobotezei, Biserica face pomenirea Sfântului Mucenic Teopempt, episcop din vremea împăratului Dioclețian. Pentru mărturisirea credinței că Hristos este Fiul lui Dumnezeu, a fost supus la chinuri cumplite: aruncat în foc, orbit de un ochi și otrăvit, dar a rămas în viață și l-a convertit pe vrăjitorul Teona.

În cele din urmă, Sfântului Teopempt i s-a tăiat capul, iar Teona a fost îngropat de viu, ambii primind cununa muceniciei.

Tot astăzi sunt pomeniți:

• Sfânta Sinclitichia;
• Sfântul Cuvios Grigorie din Acrita;
• Sfântul Cuvios Fostirie;
• Sfântul Mucenic Sais;
• Sfântul Mucenic Teoid;
• Sfânta Cuvioasă Domnina;
• Sfânta Cuvioasă Tatiana;