1 din 3 | Ce țări au arsenal nuclear și ce s-ar putea întampla daca este lansată o astfel de rachetă
2 din 3 | Ce țări au arsenal nuclear și ce s-ar putea întampla daca este lansată o astfel de rachetă
3 din 3 | Ce țări au arsenal nuclear și ce s-ar putea întampla daca este lansată o astfel de rachetă
Iată ce țări dețin cele mai puternice arme nucleare și ce catastrofe ar produce lansarea unor astfel de rachete!
Arsenalul nuclear mondial este de așteptat să crească în următorii ani, iar riscul ca armele nucleare să fie folosite într-un conflict militar a ajuns la cel mai mare nivel din ultimele decenii, anunță Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), potrivit Reuters.
Ce țări au în prezent Arsenal nuclear declarat?
Numărul armelor nucleare la nivel mondial a scăzut ușor, cu aproximativ 3%, în perioada ianuarie 2021 și ianuarie 2022, însă este de așteptat ca marile puteri să-şi mărească arsenalul în următorul deceniu, potrivit programelor de modernizare în curs de desfășurare, potrivit SIPRI.
Cele nouă state care au în prezent arsenal nuclear s unt Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord. Acestea deţineau 12.705 focoase nucleare la începutul acestui an, fiind în scădere de la 13.080
Citeste si: Pericol de accident nuclear la Zaporojie. Noi bombardamente ale rușilor
Citeste si: "Bomba murdară" din Ucraina, "căutată" de experții ONU în domeniul nuclear
Cele două țări, Rusia și SUA dețin mai mult de 90% din focoasele lumii, potrivit SIPRI, citat de Reuters.
Rusia are cel mai mare arsenal nuclear din lume, cu un total de 6.200 de focoase. SUA are 5.600, în timp ce Franța are 290, iar Marea Britanie 225. Armele de distrugere în masă pot ucide sute de mii de oameni deodată.
Arsenalul de război al Moscovei mai include și 527 de rachete balistice intercontinentale (ICBM), rachete balistice lansate de pe submarine și bombardiere strategice.
De asemenea, China se află în proces de extindere a arsenalului său nuclear, cu construcţia a 300 de noi depozite de rachete şi mai multe focoase nucleare care au fost alocate forţelor operaţionale în 2021, iar Marea Britanie a anunţat anul trecut că va creşte plafonul de arme nucleare.
Și Franţa a anunţat recent lansarea unui program de dezvoltare a unei a treia generaţii de rachete balistice submarine cu propulsie nucleară, iar India, Pakistan şi Israel îşi extind sau îşi modernizează arsenalele.
Ce alte țări se presupune că au rachete nucleare?
Israel este singura putere dintre cele nouă care nu recunoaşte oficial că deţine arme nucleare, potrivit AFP.
De asemenea, Coreea de Nord a precizat că are capabilități nucleare, chiar dacă a făcut câteva declarații schimbătoare în legătură cu oprirea programului său de armament nuclear. Coreea de Nord a realizat primul său test nuclear pe 9 octombrie 2006.
Și Iranul este acuzat cum că ar vrea să dezvolte un arsenal nuclear, deși guvernul iranian precizează că activitățile sale nucleare, cum ar fi îmbogățirea uraniului, nu sunt o prioritate.
Citeste si: Test nuclear la Phenian: Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică '”neidentificată”
Ce s-ar putea întâmpla dacă o rachetă nucleară va fi lansată?
Riscul unei confruntări cu arme nucleare a crescut în 2022, după izbucnirea războiului din Ucraina.
De asemenea, conflictul dintre India şi Pakistan, ostilităţile în creştere la graniţa dintre China şi India şi eforturile nucleare în curs de desfăşurare ale Coreei de Nord joacă un rol în acest context.
Armele nucleare de distrugere în masă pot ucide sute de mii de oameni deodată. Spre exemplu ICBM-urile pot atinge o viteză maximă de 6,5 km pe secundă în aproximativ 10 minute de la lansare, ceea ce înseamnă că armele ar putea ajunge în Marea Britanie din Rusia în 20 de minute.
Dacă o un atac nuclear va fi lansat, se estimează că o singură bombă B-83 deținută de SUA ar ucide în primele 24 de ore 1,4 milioane de oameni, alte 3,7 fiind grav rănite.
Citeste si: Biden avertizează: „Permiteţi-mi să spun doar că Rusia ar face o greşeală incredibil de gravă”
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
