VIDEO Cine sunt cele 16 femei românce cu viață sfântă canonizate astăzi de Patriarhul Daniel

Zi importantă pentru credincioșii ortodocși din România: astăzi se consființește canonizarea celor 16 românce cu viață sfântă, în cadrul unei slujbe conduse de Patriarhul Daniel.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod, vor efectua, vineri 6 februarie, solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă.

Anul 2026 a fost proclamat de Patriarhia Română drept" Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame)”.

Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române, programul de astăzi a început cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena

și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina – precum și ale Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, de la Reședința Patriarhală.

Acestea vor fi așezate în Baldachinul Sfinților, pentru a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Care este programul slujbelor de canonizare

Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, prilejuite de proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Române, se desfășoară conform următorului program:

În ziua de joi, 5 februarie 2026, la ora 17:00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, s-a săvârșit ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare).

În ziua de vineri, 6 februarie 2026, programul va începe la ora 7:45, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală- ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina-, precum și

cele ale Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală, pentru a fi așezate în Baldachinul Sfinților, spre a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 8:30 şi 12:30, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Spre final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat

de ierarhii Sfântului Sinod.

Cine sunt cele 16 femei cu viață sfântă canonizate de Biserica Ortodoxă Română

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat în 2025 cele șaisprezece femei cu viața sfântă, a căror proclamare a canonizării are loc vineri, 6 februarie 2026.

Printre româncele cu viață sfântă se numără atât mame ai căror copii au devenit sfinți, precum Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec.

al XVIII-lea – 1833, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica), Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț (1896-1989, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv), Sfânta Olimpia din Fărcașa (1880-1967, mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu) și Sfânta Anastasia Șaguna (1785-1836, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna), cât și femei evlavioase care au ales calea monahismului, precum Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (sec. XVII-XVII), Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic (1697-1814), Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic (1757-1842), Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (1923-2011), Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (1852-1935) și Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (1970-2014, pustnică având o aspră nevoință pe muntele bucovinean Giumalău)

Printre aceste noi sfinte se află și mărturisitoare ale credinței, cum este Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (1906-1971, învățătoare deportată timp de cincisprezece ani în Siberia pentru credința sa) și

Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (1908-1949, misionară și monahie care a pătimit pentru Hristos în timpul persecuțiilor comuniste), Sfânta Magdalena de la Mălainița (1895-1962) din Serbia, dar și soții de voievozi, care și-au sfințit propria viață în familie sau în mănăstire: Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (1661-1729, soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mamă a unsprezece copii: patru fii și șapte fiice) și Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (1487-1554, fosta Despina Milița, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab).

"Aceste noi sfinte din calendar ne arată că Biserica Ortodoxă Română a fost dintotdeauna binecuvântată cu femei credincioase și evlavioase, care au dus lupta cea bună și au săvârșit călătoria lor pământească în multe forme de slujire: mame ai căror copii au devenit sfinți, mucenițe care au apărat credința cu sângele lor, cuvioase care au ales calea vieții monahale, femei mărturisitoare care au îndurat persecuțiile pentru numele lui Hristos și soții de voievozi sau domnitori care au sprijinit Biserica și neamul românesc", a declarat Patriarhul Daniel.