Cercetători de la Spitalul Pediatric Bambino Gesu, de la Vatican, au descoperit mecanismul ce provoacă răspunsul inflamator grav la copiii cu COVID-19, confundat iniţial cu boala Kawasaki, deschzând astfel calea unui diagnostic precoce cu teste specifice şi unui tratament.
Studiul realizat la Bambino Gesu, în colaborare cu Karolinska Institutet din Stockholm, a detectat diferenţe imunologice între ambele maladii, iar rezultatele au fost publicate în revista ştiinţifică CELL.
La începutul pandemiei de SARS-Cov2 copiii păreau practic imuni la consecinţele noului coronavirus, însă ulterior s-a văzut că unii dintre ei pot dezvolta o formă gravă de inflamaţie sistemică, MIS-C (Multisystem Inflammatory Syndrome in Children), ce provoacă o inflamare a vaselor sanguine şi probleme cardiace şi intestinale.
Citeste si: Un bărbat din Dâmbovița s-a sinucis de teamă că va lua coronavirus
Acest simptome, similare bolii Kawasaki, au determinat iniţial o asociere între această vasculită sistemică şi COVID-19. Studiul observă că ambele boli alterează nivelurile de citocine implicate în răspunsul imun, dar cu câteva diferenţe notabile.
De exemplu, interleukina-17A inhibitor, foarte mare la copiii cu Kawasaki, nu creştea la pacienţii cu COVID, care dezvoltau în schimb prezenţa de anticorpi.
Detectarea precoce a inflamării la copii
S-au observat şi diferenţe din punct de vedere celular. Astfel, copiii cu coronavirus dezvoltă "un tip particular de limfocite T cu o funcţie imunologică alterată, comparativ cu copiii care au boala Kawasaki", o alterare ce constituie baza inflamării şi producerii de anticorpi ce pot dăuna inimii.
Aceste rezultate facilitează detectarea precoce la răspunsul inflamator la copiii cu COVID-19 în urmă monitorizării limfocitelor T şi spectrului de anticorpi.
Citeste si: Mașini ANAF septembrie 2020. Ce autoturisme sunt scoase luna aceasta la licitații
„Aceste rezultate reprezintă o descoperire importantă pentru alegerea unui tratament pentru inflamarea sistemică asociată infecţiei cu SARS-CoV2 şi bolii Kawasaki într-un mod mai precis şi bazat pe evidenţe”, a declarat Paolo Palma, responsabil al studiului, citat de Agerpres.
Tratament cu imunoglobuline în doze ridicate
Rezultatele evidenţiază un tratament cu imunoglobuline în doze ridicate pentru a limita efectul anticorpilor- Anakinra şi Cortizon- în faze incipiente pentru a bloca o inflamaţie secundară.
Are o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, online și TV, cu specializare în domeniile economic, politic și relații internaționale.
A ocupat de-a lungul timpului poziții de redactor, editor sau editor coordonator în instituții media precum Revista 22, Cariere, Business Standard, Realitatea TV, Gandul. Face parte din echipa stirilekanald.ro din iulie 2020.
Absolvent de Filosofie și Jurnalism, cu masterat în Știintele comunicării, a dezvoltat o pasiune pentru domeniul resurselor umane. Colaborează de 12 ani cu HR Club pentru realizarea Manualului de bune practici în Managementul resurselor umane. În ultimii ani a derulat mai multe proiecte de ghost-writing, cu cărți publicate la edituri de prestigiu din România.
