Premierul francez Michel Barnier urmează să-și prezinte demisia joi, la doar trei luni după instalarea guvernului său minoritar. Este o premieră în Franța în ultimii 62 de ani când Executivul este răsturnat printr-un vot de cenzură în Parlament.

Citește și: O nouă criză politică în Franța. Căderea Guvernul Barnier, iminentă. "Situația bugetară a țării e gravă"

Abia întors dintr-o vizită de stat în Arabia Saudită, Emmanuel Macron trebuie să numească un nou prim-ministru, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Povestea contelui mutat în România după ce s-a îndrăgostit de Transilvania. Tibor Kalnoky a creat un loc „ieșit din basm” la Micloșoara- antena3.ro

Citeste si: Cel mai scump oraș din lume este în Europa. Chiria este cu 340% mai scumpă decât în București- stirileprotv.ro

Stânga radicală din Franța a cerut demisia lui Macron, cel care a declanșat întreaga criză politică în luna iunie, prin decizia de a dizolva Adunarea Naţională.

Ce a transmis stânga radicală

Mathilde Panot, lidera deputaţilor partidului stângii radicale franceze La France insoumise (LFI, Franţa nesupusă), a atenţionat că formaţiunea sa va respinge în parlament orice premier care nu va proveni din alianţa de stânga.

Acest vot de cenzură i se va aplica inclusiv lui Bernard Cazeneuve, politician de centru-stânga menţionat frecvent ca potenţial viitor premier, dar care nu face parte din Noul Front Popular (NFP), ce reuneşte ecologişti, socialişti, comunişti şi stânga radicală, a insistat Panot.

Viitorul lui Macron, al cărui mandat durează până în 2027, nu este însă legat, din punctul de vedere al Constituţiei, de moţiunea de cenzură împotriva guvernului premierului Michel Barnier.

Răsturnarea guvernului, care a fost precipitată de o luptă privind bugetul de austeritate al lui Barnier, aruncă unul dintre cei mai puternici actori europeni într-o turbulenţă politică mai profundă, pe fondul unor provocări economice majore. Conform Constituţiei Franţei, nu pot fi organizate noi alegeri parlamentare decât la un an după ultimul vot din iulie.

Niciunul dintre blocurile politice nu deţine majoritatea absolută în parlament, ceea ce înseamnă că este puţin probabil să poată fi format un guvern mai puternic decât unul minoritar.


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si