De Ziua Mondială a Sănătății, șeful statului a afirmat miercuri că, în contextul pandemiei, sistemele de sănătate din toată lumea se află sub o presiune teribilă, iar respectarea măsurilor sanitare de către cetăţeni reprezintă o dovadă de responsabilitate.
Foto: Facebook
„Salut prezenţa la evenimentul de astăzi a domnului Hans Kluge, Director Regional al Biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În urmă cu exact un an, am fost nevoiţi, din cauza primului val pandemic de COVID-19, să marcăm semnarea unui nou Acord de Colaborare Bienală într-un format inedit, virtual. Astăzi, celebrarea Zilei Mondiale a Sănătăţii ne aduce împreună, reafirmând parteneriatul solid bilateral şi împărtăşind speranţa de a reveni cât mai curând la normalitate.
Citeste si: Vaccinul AstraZeneca nu va mai fi testat pe copii și nici pe adolescenți
Citeste si: Bilanț coronavirus, 7 aprilie 2021. Câte decese au fost înregistrate în ultima zi
Acesta a adăugat că pandemia a exacerbat vulnerabilitatea sistemului de sănătate românesc.
„În prezent, rata de infectare este în creştere în toată Europa. Prea mulţi semeni pierd zilnic lupta cu virusul, foarte mulţi alţii se îmbolnăvesc şi au nevoie de spitalizare. România, la fel ca alte ţări, se confruntă cu un val epidemiologic virulent, căruia trebuie să-i reziste.
Sistemele de sănătate din lumea întreagă se află sub o presiune teribilă, iar acceptarea şi respectarea măsurilor sanitare de către toţi cetăţenii rămân puncte critice şi reprezintă dovezi de responsabilitate şi maturitate ale fiecăruia dintre noi. Redeschiderea sustenabilă şi în condiţii de siguranţă a societăţilor şi a economiilor noastre nu poate fi posibilă fără respectarea acestor măsuri. Pandemia de COVID-19 a venit într-un moment dificil pentru sistemul românesc de sănătate, exacerbând vulnerabilităţi structurale cronicizate, cu consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii şi bunăstării. Dar niciun sistem de sănătate şi nicio economie sau societate, indiferent de nivelul de dezvoltare, nu au fost cu adevărat pregătite pentru a gestiona adecvat o criză de o asemenea anvergură”, a completat şeful statului.România a dovedit că are capacitatea instituţională de a acţiona rapid, chiar dacă nu dispune de resursele financiare ale altor state membre ale UE, a mai spus preşedintele Iohannis.
„Fără să dispună de resursele financiare şi materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene şi nici de un sistem sanitar performant, România a dovedit că are capacitatea instituţională de a
El a vorbit şi despre efectele schimbărilor climatice care sunt grave la adresa sănătăţii publice şi se vor agrava dacă nu le vom combate.
„Aproape toate pandemiile apărute de-a lungul timpului şi 70% dintre bolile emergente au fost cauzate de microorganisme de origine animală, care migrează, prin contact ridicat, de la animale la oameni. Această migraţie este facilitată de o relaţie nesănătoasă cu mediul înconjurător prin diminuarea habitatelor naturale şi distrugerea biodiversităţii, exploatarea animalelor sălbatice sau cauzarea de schimbări climatice majore. Efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice sunt grave şi vor deveni extrem de grave dacă nu ne preocupăm de combaterea lor. Iată o temă care ştiu că este de interes personal şi pentru dumneavoastră, domnule Kluge. Schimbările climatice modifică anotimpurile de transmitere a bolilor şi alterează condiţiile ecologice, astfel încât creşte riscul bolilor transmise prin apă, insecte şi animale”, a completat şeful statului.
Preşedintele României a mai precizat că şi ţara noastră este expusă riscurilor de fenomene meteo extreme, de aceea trebuie să acţionăm pentru a proteja mediul înconjurător.
„România este şi ea expusă riscurilor de fenomene meteo extreme, temperaturi crescute, secetă şi incendii cauzate de vreme. Creşterea urbanizării şi îmbătrânirea populaţiei sunt factori care accentuează vulnerabilitatea la temperaturile extrem de ridicate, iar schimbările climatice exacerbează în special bolile cardiovasculare şi respiratorii, boli cu incidenţă ridicată în România. Efectele schimbărilor climatice sunt, aşadar, dramatice şi au un efect direct asupra sănătăţii noastre. Din acest motiv, nu avem niciun moment de pierdut în a acţiona nu numai pentru a opri pandemia de COVID-19, ci şi pentru a limita îmbolnăvirile viitoare cauzate de deteriorarea mediului înconjurător. Această pandemie ne-a arătat cât de ridicate ajung să fie costurile umane şi financiare dacă nu au fost făcute la timp şi eficient investiţii în servicii de prevenţie pentru grupurile vulnerabile, cele care vor avea cel mai mult de suferit şi în urma schimbărilor climatice”, a mai afirmat Iohannis.
El a încheiat prin a spune că OMS este o piatră de temelie în eforturile comune de a proteja domenii precum mediul şi sănătatea.
„În contextul actual, în care ne confruntăm cu toate aceste provocări, principiul «O singură sănătate» este mai actual ca oricând şi subliniază nevoia de sincronizare a agendelor în domeniile protecţiei mediului şi sănătăţii, atât la nivelul statelor, cât şi la nivel global. Cooperarea şi solidaritatea întregii societăţi internaţionale constituie răspunsul nostru comun în faţa unei provocări de o asemenea amploare, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o piatră de temelie în ghidarea acestui proces”, a conchis preşedintele Iohannis.
