Ludovic Orban, preşedintele PNL, a anunțat cu scurt timp în urmă că demisionează din funcţia de premier. Executivul va fi condus de un alt membru al Executivului nominalizat de președintele Klaus Iohannis - este vorba de Nicolae Ciuca, ministrul Apărării.
Ludovic Orban, preşedintele PNL, și-a anunțat demisia din funcţia de premier al României. Nicolae Ciuca, premier interimarLudovic Orban, preşedintele PNL, și-a anunțat demisia din funcţia de premier al României. La aproximativ o oră după anunțul premierului, președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naționale ca premier interimar.
" Îmi închei mandatul de premier după un an și o lună, perioadă în care România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă, cu o pandemie și o criză economică fără precedent.
Plec din funcția de premier cu conștiința datoriei împlinite. Tot ce a fost omenește posibil am făcut. Am încercat să găsim răspunsurile potrivite la toate confruntările. Demisia mea arată că nu mă cramponez de nicio funcție", a declarat Ludovic Orban luni seara.
Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat luni seara pe ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, premier interimar, după ce Ludovic Orban și-a depus mandatul.
„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a luat act de demisia domnului Ludovic Orban din funcția de prim-ministru al României. În conformitate cu dispozițiile art. 106 și ale art. 107 alin. (3) din Constituție, Președintele României l-a desemnat ca prim-ministru interimar pe domnul Nicolae-Ionel Ciucă, pentru a îndeplini atribuțiile prim-ministrului până la formarea noului Guvern”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Premierul Ludovic Orban, așteptat să facă declarații la ora 19.00
Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro
Premierul demisionar a anunțat că va conduce negocieri pentru formarea viitorului Guvern. Discuția dintre Klaus Iohannis și Ludovic Orban, care a avut loc astăzi, la Palatul Cotroceni, ar fi fost una neplăcută pentru actualul premier și președinte al PNL,
au declarat surse politice pentru Digi24.ro. Iohannis i-ar fi transmis lui Orban că nu el va fi viitorul premier.În declarația de la Palatul Victoria, Ludovic Orban a precizat că nu se cramponează de funcția de prim-ministru și că obiectivul perioadei ce va urma e de a fi implicat în negocierile pentru un guvern "care să ofere românilor garanția unei direcții corecte pentru România".
"Decizia pe care am luat-o are un obiectiv foarte precis. Odată exprimată voința cetățenilor, trebuie demarate negocierile pentru un nou guvern. România are nevoie de un guvern responsabil, care să reprezinte voința cetățenilor români, și decizia de astăzi vreau să arate un lucru foarte clar: nu mă cramponez de funcția de premier, negocierile care vor urma trebuie să ducă la un guvern format din partidele de centru dreapta, care vor cu adevărat să utilizeze resursele și oportunitățile pentru a crește calitatea vieții
Citeste si: Dacian Cioloș, schimbare de discurs după alegeri. "Nu e Orban cel în jurul căruia se învârte toată România"
Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut o declaraţie de presă luni, de la ora 18.00, în cadrul căreia a anunțat că va iniția zilele viitoare consultări la Cotroceni. Iohannis a precizat că se va contura o coaliție de Centru-Dreapta și că PSD va rămâne "în afara deciziei politice" Detalii aici
Astfel, PSD a obţinut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de duminică, la Camera Deputaţilor, 29,50%, urmat de PNL- 24,64%, USR- PLUS- 14,76%, AUR- 8,29%, UDMR- 7,22%, iar PMP şi Pro România se situează sub pragul electoral, cu 4,7%, respectiv 4,24 %din voturi, potrivit datelor anunţate luni de Biroul Electoral Central, după centralizarea voturilor din 14.685 de secţii de votare, respectiv 75,10% din voturi.
Dacian Cioloş a anunţat că USR-PLUS este gata să negocieze formarea unei coaliţii de guvernare alături de PNL, UDMR şi PMP, iar referitor la viitorul premier acesta trebuie să fie „un candidat credibil”. Întrebat dacă se consideră mai credibil ca actualul premier, Cioloş a replicat: „Haideţi să nu intrăm în discuţii de genul acesta Am intrat în campanie electorală angajându-mă la această responsabilitate. Vor fi negocieri între partide. Nu cred că asta e acuma, care e mai tare decât celălalt”.
Citeste si: Primul scandal în care intră partidul AUR după alegeri. George Simion, în război cu UDMR
Premierul Ludovic Orban a declarat duminică seara că încă nu au început negocierile cu celelalte partide, însă după cum arată rezultatele exit-poll poate fi formată o majoritate parlamentară cu USR-PLUS, UDMR şi PMP. Liderul liberalilor a adăugat că Parlamentul nou, rezultat în urma alegerilor, se va întruni pe 21-22 decembrie şi speră ca într-un timp cât mai scurt, după depunerea jurământului de către aleşi, să se poată ajunge la prezentarea unei formule de guvernare şi un program de guvernare.
Citeste si: Culiță Sterp, amintiri traumatizante din copilărie: „Râdeau copiii de mine.”- kfetele.ro
În plus, reprezentanţii PSD afirmă că aceste alegeri parlamentare pot fi considerate „un referendum”, iar preşedintele Klaus Iohannis „trebuie să înţeleagă mesajul votului şi să asculte voinţa românilor”. „Altfel, mandatul lui şi al oricărei formule guvernamentale formată de Orban şi partidele de dreapta va fi lipsit de legitimitate”, susţin social-democraţii.
BEC-Rezultate parţiale-(ora 16,00): Senat- PSD: 30,17%, PNL:25,36%; Cameră- PSD: 29,79%, PNL: 25,01%
Bucureşti, 7 dec /Agerpres/- PSD a câştigat alegerile parlamentare cu 30,17% dintre voturile exprimate pentru Senat şi 29,79% pentru Camera Deputaţilor, urmat de PNL, care a obţinut 25,36% la Senat şi 25,01% la Camera Deputaţilor, a anunţat, luni, Biroul Electoral Central, după centralizarea proceselor verbale din 84,91% dintre secţiile de votare.
Pe locul al treilea se situează Alianţa USR PLUS, care a obţinut 15,29% la Senat şi 14,85% la Camera Deputaţilor.
Partidul pentru Unirea Românilor (AUR) are 8,50% voturi la Senat şi 8,16% la Camera Deputaţilor, iar UDMR a obţinut 6,82% la Senat şi 6,64% la Camera Deputaţilor.
Până la ora 16,00 au fost centralizate la nivelul birourilor electorale de circumscripţie judeţeană procesele verbale din 16.603 secţii de votare, reprezentând 84,91% din totalul de 19.553 de secţii de votare.
