Ministrul Culturii, Andras Demeter, se află în centrul unui scandal mediatic legat de modul în care este organizat concursul de desemnare a noii conduceri a Teatrului Național din București (TNB).
Nu este singurul motiv care dus la nemulțumirea unei părți din comunitatea oamenilor de cultură. Alte acuzații venite din spațiul public sunt intenția ministrului de a politiza instituțiile de cultură, intenția Ministerului Culturii de a desființa Institutul Național al Patrimoniului sau nemulțumirile angajaților din muzee, care protestează aproape zilnic în fața ministerului.
Federația sindicatelor din cultură, CulturMedia, a inițiat recent o petiție prin care se cere demiterea ministrului Andras Demeter.
Redacția ȘtirileKanalD.ro a adresat o serie de întrebări în atenția ministrului de resort, la care oficialii din Ministerul Culturii au răspuns punctual pentru fiecare dintre acuzații.
Precizări despre noua procedură de desemnare a conducerii Teatrului Național din București
Ministrul Culturii a fost acuzat că a schimbat, în 20 ianuarie 2026, condițiile de participare la concursul de management al TNB, astfel încât mai pot candida doar cei care au condus instituții publice timp de cel puțin 10 ani, respectiv 5 ani în cazul celor care dețin un masterat
Reprezentanții Ministerului au precizat pentru StirileKanalD că se dorește construirea unui proces de selecție riguros, "adaptat nivelului Teatrului Național „I.L. Caragiale”, instituție care trebuie să își consolideze statutul de reper cultural național și vector major de imagine al României".
"Următorul manager trebuie să aibă experiență reală în management public și capacitatea de a administra cel mai mare buget al unui teatru de repertoriu din România. Cei care nu dețin încă acest nivel de experiență managerială pot candida la viitoarele concursuri, după ce acumulează practică în instituții cu un grad de complexitate mai redus", se precizează în răspunsul Ministerului Culturii.
Referitor la reproșul venit de la profesioniștii din domeniu că oameni capabili cu studii de specialitate și experiență în mediul independent nu mai au dreptul să concureze, oficialii de la Cultură au răspuns:
"Profesioniștii cu studii de specialitate și experiență în mediul independent pot candida la conducerea TNB dacă îndeplinesc cerințele legale privind experiența în managementul instituțiilor publice. România este stat membru al Uniunii Europene, iar experiența similară dobândită într-un alt stat membru este recunoscută".
Condițiile de participare la concursul de proiecte pentru managementul TNB pot fi văzute aici.
Ce spune Ministerul Culturii despre "dezbaterea cu scântei" din 30 decembrie 2025
În cursul săptămânii trecute, au apărut în spațiul public înregistrări audio din dezbaterea publică organizată de Ministerul Culturii la finalul anului trecut.
Ministrul Demeter a fost acuzat că a folosit un ton autoritar și replici jignitoare la adresa unor personalități culturale.
"Dezbaterea din 30 decembrie, organizată în format hibrid, a fost un cadru de dialog între profesioniști din domeniul teatrului, cu accent pe proiectul Legii managementului și pe aplicarea acesteia în procedura de atribuire a conducerii TNB. A fost o întâlnire dedicată schimbului de idei și clarificării unor poziții diferite, firești într-un proces de consultare reală.
Discuțiile au abordat subiecte sensibile și puncte de vedere aflate în divergență, ceea ce a generat intervenții diverse ca ton și consistență.
Au existat momente de tensiune, ceea ce este frecvent într-un dialog profesional în care miza este una majoră. Replicile ministrului, analizate izolat și fără context, pot fi interpretate eronat.
Întâlnirea a urmărit îmbunătățirea modului de organizare a concursului pentru TNB. Ministerul Culturii a afirmat clar deschiderea pentru dialog și nevoia unei schimbări față de concursul anterior. Discuția a vizat construirea unui cadru mai riguros, împreună cu profesioniștii din domeniu", au
precizat oficialii MC.
Nu vor exista "numiri fără concurs" la șefia instituțiilor de cultură
Un alt punct de controversă legat de activitatea ministrului Andras Demeter se referă la inițiativa de a promova o lege a managementului cultural "în care directorii să fie numiți fără un concurs real", potrivit acuzațiilor venite de la sindicatele de cultură.
Ministerul precizează că "prezumpția unei numiri fără concurs nu are fundament în textul legislativ" aflat în dezbatere publică.
Proiectul de lege se află în consultare publică din 15 decembrie, este disponibil pe pagina Ministerului Culturii și constituie obiectul dezbaterilor din cadrul Comisiei de Dialog Social, inclusiv cu organizațiile sindicale.
Comisia a parcurs până în prezent peste jumătate din text și a solicitat continuarea discuțiilor pentru a putea formula concluzii asupra întregului proiect, arată oficialii din Ministerul Culturii.
"Proiectul de lege nu conține nicio excepție de la aplicarea obligatorie a procedurilor de evaluare de către comisii special constituite a candidaturilor depuse. Prezumpția unei numiri fără concurs nu are fundament în textul legislativ și reprezintă fie o interpretare eronată, fie o afirmație neconformă cu realitatea", precizează ministerul.
"Nu există intenția de desființare a Institutului Național al Patrimoniului"
În petiția lansată de Federația sindicatelor din cultură, sunt listate 8 motive pentru demiterea ministrului Andras Demeter, inclusiv intenția de a desființa Institutul Național al Patrimoniului, considerat o instituție fundamentală în protecția patrimoniului cultural.
"Este adevărat că există o petiție susținută printr-un număr semnificativ de semnături. Premisa acesteia, respectiv intenția de desființare a Institutului Național a Patrimoniului, nu se regăsește în realitate. Nu a existat și nu există un astfel de demers", spun oficialii de la Cultură.
Potrivit acestora, "este la fel de adevărat că există o nevoie clară de a analiza și de a ajusta modul în care sunt așezate responsabilitățile între structurile din cadrul și din afara Ministerului Culturii care au atribuții în protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural național".
"Această discuție ține de eficiență instituțională și de coerență administrativă, nu de desființări sau diminuări de rol", se mai spune în răspunsul ministerului.
Conform documentului citat, în actualul mandat, pașii făcuți în această direcție "sunt de natură constructivă" și anume:
- continuarea, într-o nouă etapă, a proiectului e-Monumente: o inițiativă strategică menită să transforme modul în care patrimoniul cultural este administrat și valorificat în România. eMonumente va crea o bază digitală modernă care reunește informațiile despre monumentele istorice – atât cele dispersate în arhive și instituții, cât și cele rezultate din documentarea și inventarierea digitală la nivel național.
- lansarea în decembrie 2025 a proiectului e-Patrimoniu: o platformă digitală națională care va centraliza informațiile despre patrimoniul cultural mobil, imobil și imaterial și va permite furnizarea de servicii publice electronice pentru cetățeni, instituții și specialiști din domeniu.
Dezbaterea publică între sindicatele artiștilor și ministrul de resort rămâne deschisă, în condițiile în care domeniul cultural, la fel ca și cel al Educației și cercetării, rămân supuse unor presiunii bugetare majore în actualul context de austeritate, asumat de la Palatul Victoria.
