Banca Națională a a României (BNR) încearcă din nou să tempereze rata inflației și să țină scumpirile sub control. Cea mai recentă decizie a fost luată marți, 8 noiembrie: BNR a majorat dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, până la 6,75%. Experții de la BNR se așteaptă ca rata inflației să crească temperat pe finalul acestui an.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a decis marţi, în cea de-a opta şi ultima şedinţă de politică monetară din 2022, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25% pe an.
Citeste si: VIDEO- Premierul Nicolae Ciucă vrea creșterea pensiilor cu 15 procente. "Dacă bugetul ne va permite"
Este o majorare de 0,5 puncte procentuale, sub așteptările analiștilor economici care prognozau un avans mai mare.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
În luna octombrie, banca centrală a surprins piaţa cu o creştere de 0,75 pp, peste estimările celor mai mulţi economişti.
Rata anuală a inflației a crescut în septembrie la 15,88 la sută, peste nivelul prognozat, de la 15,32 la sută în luna august, se arată în analiza prezentată de BNR.
Citeste si: Veste proastă pentru românii care au credite: vor plăti 1.200 de lei în plus
Motivele principale ale scumpirilor recente sunt continuarea scumpirii alimentelor procesate și a energiei electrice, contrabalansată doar parțial de ieftinirea combustibililor, pe fondul scăderii cotației petrolului.
Citeste si: BNR modifică, din nou, dobânda cheie
"Potrivit prognozei actualizate, rata anuala a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei", se spune în comunicatul BNR
."Perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflației după ajungerea pe un platou în trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului șocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în august 2023 –, precum și manifestarea tot mai pregnantă a unor efecte de bază dezinflaționiste, alături de influențele decurgând din probabila restrângere și închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023.
Citeste si: De ce Victor Cornea a ales să o ceară în căsătorie pe Andreea Bălan tocmai în avion- radioimpuls.ro
Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili, în timp ce balanța integrală a riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa actualei perspective a inflației se echilibrează, în contextul evoluțiilor recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și al determinanților majori ai acestora.
Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de
cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare", se mai spune în analiza BNR.
