Fenomenul mondial de rezistenţă antimicrobiană, la fel de periculos ca o pandemie, ameninţă să distrugă un secol de progres medical, a alertat, vineri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează AFP.
Rezistenţa la antimicrobieni apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile şi paraziţii rezistă efectelor medicamentelor, între care antibioticele, ceea ce face ca infecţiile obişnuite să fie mai dificil de tratat şi să crească riscul de răspândire a bolilor, a formelor grave de infecţie şi deces.
Cu ocazia Săptămânii mondiale a conştientizării a rezistenţei la antibiotice (18-24 noiembrie), OMS, în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE), a lansat vineri un grup de înalt nivel "însărcinat să combată criza de accelerare a rezistenţei la medicamente".
Acest grup va aduna şefii de stat, miniştri şi lideri de companii şi organizaţii ale societăţii civile
Cei doi co-preşedinţi sunt premierul Bangladeshului, Sheikh Hasina, şi omologul său din Barbados, Mia Mottley
"Rezistenţa antimicrobiană poate părea mai puţin urgentă ca o pandemie, dar ea este la fel de periculoasă", a afirmat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în timpul unei conferinţe de presă.
Rezistenţa antimocrobiană este "una dintre cele mai mari ameninţări sanitare din epoca noastră care ameninţă să distrugă un secol de progres medical şi să ne lase fără apărare contra infecţiilor care, astăzi, pot fi tratate uşor", a precizat el.
Cât de periculoasă poate fi rezistența antimicrobiană?
Antimicrobienii sunt arme esenţiale pentru a lupta contra bolilor la oameni, animale şi plante.
Acestea includ antibiotice, antivirale, antifungice şi antiparazitare.Citeste si: Pfizer cere autorizarea de urgenţă a vaccinului anti-COVID-19
Factori multipli- printre care folosirea excesivă a medicamentelor la oameni, pentru creşterea animalelor şi agricultură, precum şi lipsa de acces la apă potabilă, la salubritate şi la igienă au amplificat ameninţarea rezistenţei antimicrobiene în lumea întreagă, a estimat OMS.
"Deşi antibioticele sunt un element-cheie, rezistenţa antimicrobiană include, de asemenea, rezistenţa la medicamente împotriva HIV, malariei, bolilor tropicale neglijate", a mai adăugat Tedros Adhanom Ghebreyesus.
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
