Pericolul utilizării tratamentului cu antibiotice în Covid-19, fără suprainfecție bacteriană: “Este o practică ce poate fi încadrată ca malpraxis!”
La doi ani de la începutul pandemiei, cercetătorii, epidemiologii, virusologii și medicii din prima linie strâng informații în privința tratamentului Covid-19.
În urma apelului la numărul de urgență 112, unii bolnavii de COVID aflați în ambulatoriu sunt sfătuiți să ia antibioticul Azitromicina. Mai mult de atât, părinții sunt sfătuiți să dea minorilor aflați în izolare Azitromicina.
Aceste lucruri sunt opuse cu mesajele transmise de către specialiști, care au subliniat faptul că utilizarea Azitromicinei nu este benefică decât în anumite situații.
Care este opinia medicului Beatrice Mahler
Pentru a trata infecția cu COVID, indiferent de tulpină, dr. Beatrice Mahler a evidențiat anumite aspecte care ar trebui să pună pe gânduri doctorii care recomandă medicamentul fără o evaluare realizată înainte.
”Utilizarea tratamentului cu antibiotice în CCOVID-19, fără suprainfecție bacteriană, contravine în acest moment recomandărilor naționale și internaționale de tratament al bolii și este, din punctul meu de vedere, o practică ce poate fi încadrată în categoria actelor de malpraxis.
“Suprainfecția bacteriană presupune investigații suplimentare de laborator''
În privința diagnosticării a unei suprainfecții bacteriene, medicul spune că sunt necesare investigațiile suplimentare la laborator.
“Suprainfecția bacteriană presupune investigații suplimentare de laborator, cum ar fi cultivarea sputei, dacă vorbim de o pneumonie bacteriană”.
“Utilizarea antibioticelor produce pe termen scurt o alterare a florei normale a organismului, cu riscul apariției unor suprainfecții date de ciuperci (exemplu – candidoze) sau infecții cu Clostridium dificile (diareea după antibiotic), complicații extrem de greu de tratat. Pe termen lung, antibioticul duce la creșterea rezistenței organismului la antibiotic, astfel încât există riscul ca, în viitor, organismul să nu se vindece după o infecție aparent banală”, a declarat medicul Beatrice Mahler.
Sursa: Gândul.ro
Este studentă în anul 3 la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. ”Pasiunea pentru jurnalism o am încă de mică, atunci când scriam în jurnale gânduri, idei și dorințe pe care le aveam. Pasiunea s-a menținut și peste ani, realizând că acest domeniu înseamnă multă cunoaștere. Diversitatea pe care o oferă jurnalismul mă face să mă regăsesc total, drept urmare am aplicat și pentru un job în domeniu”.
Îi place să descopăr mereu locuri noi și să cunoască oameni. Natura reprezintă pentru Alexandra locul în care se deconectează de fiecare data.
Cărțile de dezvoltare personală și psihologie au devenit o pasiune pentru ea: ”Părerea mea este că ne ajută în sfera autocunoașterii, cât și în relaționarea cu ceilalți”.
”Pe viitor sper să lucrez tot în presă și să ajung un jurnalist de success”.
