VIDEO Primele concluzii după 4 ore de discuţii între Rusia și SUA, la Riad. ”Este dificil de spus dacă poziţiile noastre s-au apropiat"

Statele Unite ale Americii și Rusia au purtat discuții preliminare privind o posibilă pace în Ucraina, marți 18 februarie 2025, la Riad, Arabia Saudită. Prima rundă de negocieri a durat aproape patru ore şi jumătate, iar cele două echipe de negociere au făcut declarații după finalizarea dialogului.

Ce a transmis Departamentul de Stat al SUA

Şefii diplomaţiilor americană Marco Rubio şi rusă Serghei Lavrov au decis în cadrul unei întâlniri, marţi, la Riad, să ”pună bazele unei viitoare cooperări” între cele două ţări ale căror relaţii diplomatice se află la cel mai scăzut nivel de la invazia Ucrainei, anunţă Departamentul de Stat american, potrivit News.ro.

Rubio şi Lavrov au convenit ”să pună bazele unei viitoare coperări asupra unor mize geopolitice de interes comun şi unor oportunităţi economice şi de investiţii istorice care vor apărea după încheierea cu succes a Războiului din Ucraina”, anunţă într-un comunicat în care prezintă un rezumat al negocierilor o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat Tammy Bruce.

Ce a transmis Departamentul de Stat al SUA în comunicatul de presă:

"Președintele Trump vrea să oprească crima; Statele Unite vor pace și își folosesc puterea în lume pentru a reuni țările. Președintele Trump este singurul lider din lume care poate convinge Ucraina și Rusia să fie de acord cu acest lucru.

Am fost de acord să:

• Stabilirea unui mecanism de consultare pentru a aborda problemele relației noastre bilaterale cu obiectivul de a lua măsurile necesare pentru normalizarea funcționării misiunilor noastre diplomatice;
• Numirea echipelor respective la nivel înalt pentru a începe să lucreze la o cale de a pune capăt conflictului din Ucraina cât mai curând posibil, într-un mod durabil și acceptabil pentru toate părțile;
• Să pună bazele cooperării viitoare în chestiuni de interes geopolitic reciproc și oportunități economice și de investiții istorice care vor apărea în urma încheierii cu succes a conflictului din Ucraina.

Părțile la întâlnirile de astăzi se angajează să rămână implicate pentru a se asigura că procesul avansează în timp util și productiv.

Dorim să mulțumim Regatului Arabiei Saudite pentru găzduirea sub conducerea prințului moștenitor Mohammed bin Salman Al Saud", se arată în mesajul americanilor.

Rusia cere neutralitatea Ucrainei

Rusia doreşte ca NATO să renunţe la promisiunea sa făcută la summitul alianţei din 2008 de la Bucureşti de a oferi într-o zi Ucrainei statutul de membru al organizaţiei militare conduse de SUA, iar Ucraina să accepte neutralitatea, a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, relatează News.ro.

Aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru Rusia, dar un simplu refuz de a o lăsa să adere este acum de asemenea insuficient pentru Moscova, a spus Maria Zaharova.

"Este demn de remarcat faptul că un refuz de a accepta Kievul în NATO nu este suficient acum”, a declarat Zaharova ca răspuns la o întrebare din partea Reuters.

"Alianţa trebuie să îşi retragă promisiunile de la Bucureşti din 2008”, a punctat ea. „În caz contrar, această problemă va continua să otrăvească atmosfera pe continentul european”, a adăugat Zaharova.

Reprezentanta MAE rus a subliniat că Ucraina trebuie să revină la poziţia din declaraţia sa de suveranitate din 1990, când s-a desprins din Uniunea Sovietică, în care Kievul a declarat că va deveni un stat permanent neutru, nu va participa la blocuri militare şi va rămâne fără arme nucleare. „Ceea ce Ucraina trebuie să facă este să se întoarcă la originile propriei sale statalităţi şi să urmeze litera şi spiritul documentelor”, a arătat Zaharova. „Aceasta ar fi cea mai bună garanţie a securităţii sale”, a mai spus ea, adăugând că nici aderarea la NATO, nici intervenţia occidentală „sub masca unui contingent de menţinere a păcii” nu ar putea oferi Ucrainei o astfel de securitate.

La summitul de la Bucureşti din aprilie 2008, NATO a declarat că atât Ucraina, cât şi Georgia vor adera la alianţa defensivă condusă de SUA, dar nu le-a oferit niciun calendar sau plan pentru a ajunge acolo. Declaraţia a fost un compromis care a acoperit fisurile dintre Statele Unite, care doreau să admită ambele ţări, şi Franţa şi Germania, care se temeau că acest lucru ar antagoniza Rusia.

În marja summitului de la Bucureşti, NATO a organizat o întâlnire cu Vladimir Putin, pe care liderul rus ar fi acceptat-o cu condiţia ca Ucraina şi Georgia să nu fie acceptate în NATO.

La câteva luni după aceea, în august, Rusia a făcut o demonstraţie de forţă şi a intervenit militar în Georgia, iar în 2014 a anexat Crimeea.