Programă BAC 2022. Ce trebuie să înveți pentru proba de Chimie

Programă BAC 2022. Care este structura din acest an pentru proba la chimie? Când va avea loc prima probă a Bacalaureatului 2022?

Author: Alexandra Bercea luni 09 mai 2022 , 20:04

DISTRIBUIE
acest articol

DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL Aa - Aa+

Programă BAC 2022. Iată care este programa de anul acesta pentru proba la chimie.

PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANICĂ ȘI GENERALĂ

I. COMPETENŢE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.

1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.
1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.
1.3. Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni,

molecule.
1.4. Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem

chimic.
1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării

aplicaţiilor acestora.

2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.

2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.

2.2. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.

2.3. Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.

3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.

3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.

3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.

3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.

4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.

4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor.

4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.

5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.

5.1. Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.

5.2. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.

II. CONȚINUTURI

Structura atomului Tabelul periodic al elementelor chimice

Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali.
Structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3. Clasificarea elementelor în blocuri: s, p, d.
Corelaţii între structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor.
Variaţia proprietăţilor periodice ale elementelor, în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3.
Variaţia caracterului metalic şi nemetalic în grupele principale şi perioadele 1, 2, 3. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu oxigen, clor, apă. Importanța practică a sodiului.
Variaţia caracterului metalic: reactivitatea Na, Mg, Al, faţă de O2, H2O.
Variaţia caracterului nemetalic: reactivitatea nemetalelor din grupa 17 (VII A). Proprietăţi chimice ale clorului: reacţii cu hidrogen, fier, apă, cupru, hidroxid de sodiu, bromură de sodiu, iodură de potasiu. Importanța practică a clorului.

Legături chimice Interacţii între atomi, ioni, molecule

Legătura ionică. Cristalul NaCl. Importanța practică a clorurii de sodiu. Legătura covalentă nepolară: H2, N2, Cl2.
Legătura covalentă polară: HCl, H2O.
Legătura covalent-coordinativă: NH4+ şi H3O+.

Legătura de hidrogen. Proprietăţi fizice ale apei.

Starea gazoasă

Ecuaţia de stare a gazului ideal.
Volum molar (mol, numărul lui Avogadro).

Soluții apoase

Dizolvarea.
Factorii care influenţează dizolvarea.
Dizolvarea unui compus ionic şi a unui compus covalent polar în apă.
Solubilitatea substanţelor în solvenţi polari şi nepolari.
Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi de baze (tari şi slabe): HCl, H2CO3, HCN, NaOH, NH3. Cupluri acid-bază conjugate.
Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare.
Determinarea caracterului acido-bazic al soluţiilor cu indicatori.
pH-ul soluţiilor apoase.
Determinarea pH-ului unor soluţii de acizi şi baze cu hârtie indicator de pH. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleină (virajul culorii în funcţie de pH).

Reacţii redox. Aplicaţii ale reacţiilor redox

Reacţii de oxido-reducere.
Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilor redox.
Caracter oxidant şi reducător.
Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell (construcţie şi funcţionare), acumulatorul cu plumb (construcţie şi funcţionare). Coroziunea şi protecţia anticorosivă.

Citeste si: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti- catena.ro

Citeste si: Suspectul crimei din Brăila a mărturisit tot ce s-a întâmplat în cabinetul stomatologic! Ce confesiune i-a făcut Marina Gavril înainte să fie omorâtă: "Mi-a zis că..."- wowbiz.ro

Noţiuni de termochimie

Reacţii exoterme, reacţii endoterme.
Entalpie de reacţie.
Căldura de combustie- arderea hidrocarburilor. Legea Hess.
Căldură de neutralizare (acid tare – bază tare). Căldură de dizolvare.

Noţiuni de cinetică chimică

Calcule chimice

Reacţii lente, reacţii rapide.
Catalizatori.
Viteza de reacţie. Constanta de viteză. Legea vitezei.
Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.
Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

PROGRAMA DE CHIMIE ORGANICĂ

I. COMPETENŢE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.

1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.
1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.
1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.
2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative.
3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
4.1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.
4.2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective.
4.3. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
5.1. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.
5.2. Justificarea importanţei compuşilor organici.

II. CONȚINUTURI

Structura şi compoziţia substanţelor organice

Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă, formule brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuşi organici studiaţi. Legături chimice în compuşii organici.

Izomeria de catenă, de poziţie pentru compuşii organici studiaţi. Izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.

Clasificareacompuşilor organici

Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni.
Clasificarea compuşilor organici în funcţie de grupa funcţională.
Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine.
Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici.
Compuşi cu grupe funcţionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide.

Tipuri de reacțiichimice în chimiaorganică

Reacţii de substituţie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului).
Reacții de adiţie (bromurarea propenei (cu Br2 şi HBr), bromurarea acetilenei (cu Br2 şi HBr)).
Reacții de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2-butanolului).
Reacții de transpoziție (izomerizarea n-pentanului).

Alcani Alchene

Arene Benzine

Acizi carboxilici

Grăsimi Agenți tensioactivi

Alcani: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului, arderea. Importanţa practică a metanului. Putere calorică. Alchene: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea. Importanţa practică a etenei.

Arene: benzen, toluen, naftalină: formule moleculare şi de structură plane, proprietăţi fizice, proprietăți chimice: benzen, toluen, naftalină – halogenare, nitrare.
Alchilarea benzenului cu propenă.
Cifra octanică. Putere calorică.

Acizi carboxilici: acidul acetic- reacţiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, etanol. Importanța practică și biologică a acidului acetic. Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic.
Grăsimi: stare naturală, proprietăți fizice, importanță.

Hidrogenarea grăsimilor lichide. Hidroliza grăsimilor.
Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți- acţiunea de spălare. Obţinerea săpunului.

/www/cdn.knd.roimage/png;base64,iVBORw0KGgoAAAANSUhEUgAAAa4AAAABCAYAAACGyEoVAAAAAXNSR0IArs4c6QAAAHhlWElmTU0AKgAAAAgABAEaAAUAAAABAAAAPgEbAAUAAAABAAAARgEoAAMAAAABAAIAAIdpAAQAAAABAAAATgAAAAAAEGvmAAAobQAQa+YAAChtAAOgAQADAAAAAQABAACgAgAEAAAAAQAAAa6gAwAEAAAAAQAAAAEAAAAAXPiQ6QAAAAlwSFlzAAAP/gAAD/4BstaVKgAAABtJREFUOBFjYBgFoyEwGgKjITAaAqMhMIRCAAAGuQABzqi/TQAAAABJRU5ErkJggg==

Citeste si: Culiță Sterp, amintiri traumatizante din copilărie: „Râdeau copiii de mine.”- kfetele.ro

Citeste si: Descoperirea macabră în Timiș. Un tânăr de 24 de ani, gasit mort pe un câmp. Ar fi fost împuşcat în gât- radioimpuls.ro

Alchine

Alchine: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O la acetilenă, arderea. Obţinerea acetilenei din carbid. Importanţa practică a acetilenei.
Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.

Alcooli

Alcooli: metanol, etanol, glicerol- formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere), etanol- fermentaţia acetică, metanol – arderea, glicerină – obţinerea trinitratului de glicerină.
Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7). Importanța practică și biologică a etanolului.

Aminoacizi Proteine

Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definiţie, denumire, clasificare, proprietăţi fizice, caracter amfoter. Condensarea aminoacizilor. Proteine: stare naturală, proprietăți fizice, importanță.
Hidroliza enzimatică a proteinelor. Denaturarea proteinelor.

Zaharide

Zaharide: glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza- stare naturală, proprietăți fizice, importanță.
Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane), formule de perspectivă (Haworth):glucopiranoza, fructofuranoza.

Oxidarea glucozei (reactiv Tollens şi Fehling). Condensarea monozaharidelor.

/www/cdn.knd.roimage/png;base64,iVBORw0KGgoAAAANSUhEUgAAAa4AAAABCAYAAACGyEoVAAAAAXNSR0IArs4c6QAAAHhlWElmTU0AKgAAAAgABAEaAAUAAAABAAAAPgEbAAUAAAABAAAARgEoAAMAAAABAAIAAIdpAAQAAAABAAAATgAAAAAABtF2AAAQyQAG0XYAABDJAAOgAQADAAAAAQABAACgAgAEAAAAAQAAAa6gAwAEAAAAAQAAAAEAAAAAi+FPNgAAAAlwSFlzAAAP/gAAD/4BstaVKgAAABtJREFUOBFjYBgFoyEwGgKjITAaAqMhMIRCAAAGuQABzqi/TQAAAABJRU5ErkJggg==

Calcule chimiceUtilizări ale substanţelor studiate

Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.
Utilizări ale substanţelor studiate.
Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală

Când încep probele de BAC

Probele examenului de Bacalaureat vor începe ca de fiecare dată cu probele orale, urmând apoi examenele scrise.

Iată cum se vor desfășura acestea!

Probe orale

6—8 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
8—9 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
9—10 iunie 2022 Evaluarea competențelor digitale — proba D
13—15 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C

Citeste si: BAC 2022: Modele de subiecte pentru toate materiile

Probe scrise

20 iunie 2022 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
21 iunie 2022 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
22 iunie 2022 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
23 iunie 2022 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă

Rezultatele vor fi afișate pe 27 iunie 2022 (până la ora 12:00), iar depunerea contestațiilor se va face în intervalul orar 12:00- 18:00. În perioada 28 iunie-30 iunie 2022 contestațiile vor fi rezolvate, urmând ca pe 1 iulie 2022 să apară rezultatele finale.