Raport sumbru despre perspectivele energetice ale României în luna august
Scenariul unui blackout energetic în România nu este de ordinul SF-ului, în contextul în care o "furtună perfectă" pare să ne fi prins pe picior greșit. Uitați de prețurile uriașe pe care urmează să le plătim în perioada următoare pentru curentul electric! Există riscul să nu avem de unde să cumpărăm energie.
Mai mulți factori negativi s-au întâlnit în acest final de iulie și au băgat autoritățile în celula de criză: seceta prelungită de pe Dunăre forțează închiderea temporară a centralei nucleare de la Cernavodă, valul de caniculă care abia de azi își face simțită prezența va pune presiune uriașă pe consumul de energie, iar nici vecinii noștri nu sunt prea relaxați încât să putem cumpăra energie de la ei pe termen mediu.
Reactorul 2 de la Cernavodă, o piesă de domino ținută cu forța în picioare
România a rămas (aproape) fără energie nucleară, după ce seceta de pe Dunăre a declanșat o criză fără precedent în sectorul energetic național.
Autoritățile au anunțat miercuri seară că întreaga centrală va fi oprită, din cauza incapacității de răcire a reactoarelor, însă Nuclearelectrica a revenit asupra deciziei joi dimineață spunând că Reactorul 2 al CNE Cernavodă va rămâne conectat la Sistemul Energetic Naţional.
"Evoluţia pe timpul nopţii a fost stabilă pentru parametrii cheie şi în acest moment există premisele necesare continuării temporare a operării Unităţii 2”, a transmis Nuclearelectrica.
Surse guvernamentale spun, însă, că este doar o chestiune de ore până când și Reactorul 2 al CNE Cernavodă va fi închis în cele din urmă, date fiind condițiile legate de debitul scăzut al Dunării.
Cât de mare este riscul unui blackout în următoarele săptămâni
Un lucru este cert: actuala criză din producția de energie va face ca prețurile la facturi să explodeze în următoare perioadă- însă nu asta e cea mai mare problemă a noastră.
Capacitatea de stocare a României este printre cele mai scăzute din UE, se arată într-un raport Energy Center. La capitolul stocare, stăm mult mai prost decât toți vecinii noștri din Europa de Est, care au resurse energetice mai fragile decât noi.
Practic, noi consumăm sau vindem instant tot ceea ce producem, în timp ce țări ca Bulgaria, Serbia, Ungaria pun deoparte ceea ce produc și vând sau consumă mai târziu.
Capacitatea instalată de stocare din România (de 348 MW la finalul anului 2025) reprezintă doar 1,8% din capacitatea totală de generare. Spre comparație, Bulgaria este la 25%, Serbia la 7,5%, Ungaria la 5,8%, iar Polonia la 3,5% (capacitate absolută mare, dar raportată la un sistem uriaș).
Potrivit unui raport EPG, sunt mai mulți factori care au făcut din România cea mai vulnerabilă țară din regiune în fața unui blackout, cei mai importanți fiind lipsa unei viziuni strategice clare din partea clasei politice, a unor ținte pentru stocare în planurile naționale, precum și accesul limitat la finanțarea privată.
Raport sumbru despre perspectivele României în luna august
Chiar dacă România nu se află încă într-un "scenariu inevitabil" de întreruperi energetice, specialiștii spun, totuși, că problema de preț se poate transforma ușor într-o "problemă de adecvanță și securitate energetică”, după cum a atras atenția Dumitru Chisăliță de la Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Raportul AEI privind următoarele 3 săptămâni arată că România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor "exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice".
Estimarea specialiștilor este ca România să fie nevoită să se descurce fără aceste capacități în următoarele cca. 3 săptămâni.
Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut deja un apel fără precedent la populație și la marii consumatori să își reducă consumul de energie în orele de vârf, semnal care arată cât de serioasă este situația actuală.
Sistemul energetic național, la mâna țărilor din jur
Ca să își completeze necesarul energetic, România este obligată să cumpere masiv energie din țările din jur. "Problema decisivă este dacă Bulgaria, Ungaria și Serbia vor avea simultan 3.300 MW disponibili pentru vânzare", spune Dumitru Chiseliță.
Oprirea totală a Centralei de la Cernavodă va afecta sistemul energetic național și va obliga România să acopere deficitul prin creșterea producției din centralele pe gaze și prin importuri, în special în intervalul de consum maxim din timpul serii, a avertizat premierul Bolojan.
Transelectrica estimează pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h, față de circa 8.000 MWh/h în perioadele caniculare precedente.
Specialiștii de la AEI apreciază că în perioada de caniculă 4 – 9 august 2026 cererea va atinge un vârf de 8.000 MWh/h.
După oprirea ambelor unități de la Cernavodă, balanța de seară poate ajunge la un deficit de până la 1.100 MW.
"Într-o seară fără vânt, cu producție hidro redusă, deficitul poate depăși capacitatea comercială normală de import", atrag atenția experții.
Riscuri pentru "securitatea energetică" a României
România are o limită fizică de import, impusă de aspecte tehnice, însă mare problemă va fi disponibilitatea țărilor din jur de a ne vine energie (scumpă), în condițiile în care și ele se vor confrunta cu condiții extreme.
Capacitatea tehnică de import a României se situează în jurul valorii de 3.300 MW, "dar valoarea disponibilă comercial într-o anumită oră poate fi mai mică, în funcție de fluxurile regionale și de siguranța rețelei", arată raportul AEI.
Concluzia experților AEI este una sumbră: România a ajuns într-o situație în care pierderea a încă 500–1.000 MW de producție în Bulgaria sau Ungaria ne duce într-un scenariu critic de "securitate energetică".
Situația energetică a României depinde de un fir de păr. Potrivit experților, putem acoperi prin import oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă numai dacă:
- Bulgaria păstrează în funcțiune Kozlodui;
- Ungaria nu mai pierde mai mult de încă un reactor;
- consumul rămâne în jurul a 7.000–7.300 MWh;
- există minimum 4.000 MWh/h producție internă la vârful de seară;
- capacitățile pe gaze, cărbune, hidro și bateriile sunt folosite la maxim.
România, mai vulnerabilă energetic decât vecinii săi
Diferența majoră între România și vecinii săi, în special Bulgaria sau Serbia, ține de lipsa stocării de lungă durată (peste 8-12 ore).
Exstă două tipuri de stocare a energiei: bateriile și hidrocentralele cu acumulare si pompaj.
Bateriile de tip BESS din România (stocare de 1–2 ore) pot ajuta la reglajul rapid de frecvență, însă nu aduc soluții pentru crize prelungite, cum este situația de acum.
În cazul unor avarii majore sau al opririi prelungite a unei unități nucleare, doar capacitățile hidro cu pompare (sau sistemele BESS de 4-8 ore) pot acoperi deficitul fără a depinde de importurile scumpe din țările vecine.
Deoarece România nu are hidrocentrale cu acumulare prin pompare (PSH) operaționale, stocarea se reduce aproape exclusiv la baterii.
“Dezvoltarea stocării energiei în România nu poate fi realizată exclusiv prin baterii, deoarece acestea au durată limitată de descărcare, costuri ridicate pe termen lung și o scalabilitate redusă pentru echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național. Pentru a integra în siguranță capacitățile tot mai mari de energie eoliană și solară, sunt necesare soluții complementare de stocare de mari dimensiuni: hidrocentralele cu acumulare si pompaj, care oferă flexibilitate rapidă și eficiență economică ridicată, și hidrogenul, care permite stocarea sezonieră și valorificarea surplusului de energie regenerabilă”, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației România Inteligentă.
Potrivit specialiştilor de la Energy Center, hidrocentralele de pompaj sunt esențiale pentru un sistem energetic modern, deoarece oferă stocare ieftină, masivă și fiabilă pentru energie regenerabilă.
Hidrocentralele de pompaj sunt, practic, un "acumulator uriaș”, dar cu o durată de viață de zeci de ani.
Cea mai mare facilitate de stocare a energiei din Europa de Est, în cooperare cu Serbia?
România se află abia la stadiul de inspecție și prospectare cu privire la o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj, în cooperare cu Serbia.
Premierul Bolojan, în calitate de ministru interimar al Energiei, a participat recent la semnarea unui Memorandum de Înțelegere între Guvernul României și cel al Republicii Serbia pentru proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 sau Porțile de Fier III.
"Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai", a declarat Bolojan.
Potrivit acestuia, România are nevoie de capacități care să poată echilibra sistemul energetic atunci când producția variază.
"Centrale cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important în această ecuație. Ele pot stoca energie atunci când există surplus și o pot pune la dispoziția sistemului atunci când este nevoie. Pe scurt, pot contribui la stabilitatea rețelei și la folosirea mai eficientă energie pe care o producem", a explicat Bolojan.
Oficialii din Serbia consideră că Djerdap 3 va deveni "cea mai mare facilitate de stocare în această parte a Europei, dacă nu chiar cea mai mare din Europa".
Cum a reușit Bulgaria să aibă cea mai mare capacitate de stocare din Europa de Est
Bulgaria este un caz excepțional în regiune. Pe lângă moștenirea istorică de stocare hidro prin pompare (complexul Chaira/Belmeken de 1.400 MW), Bulgaria a fost în 2025–2026 piața cu cea mai rapidă expansiune din UE la capitolul baterii la scară industrială (BESS), depășind 2 GW instalați cu sprijinul fondurilor europene (Planul RESTORE).
Proiecte gigant cum este cel de la Lovech (124,1 MW/ 496,4 MWh) și funcționarea hidrocentralei cu acumulare prin pompare Chaira oferă Bulgariei o flexibilitate ridicată, se arată într-o analiză Rador.
Bulgarii pot stoca energia ieftină produsă în regiune la prânz și să o exporte către România sau Grecia la orele de seară cu marje masive de profit.
La scară europeană, Germania este lider în ceea ce privește capacitatea deja operațională, cu 2,8 GW, urmată de Italia cu 2 GW. Printre țările care au între 0,5 și 1 GW se numără Irlanda, Suedia și Franța- dar și Bulgaria.
Ungaria, Cehia și Polonia, situație mai stabilă decât România
Polonia se bazează pe o piață energetică extrem de structurată. Deși tranziția sa de la cărbune este lentă, Polonia are o capacitate masivă de stocare hidro prin pompare deja funcțională (peste 1.800 MW).
Totodată, licitațiile din Piața de Capacitate au garantat venituri predictibile dezvoltatorilor de baterii BESS, atrăgând proiecte mari la nivel de rețea care vor intra în funcțiune masiv în perioada 2026–2028.
Cehia dispune de un sistem energetic bine interconectat cu Germania și de capacități hidro-pompare robuste (cum este centrala Dlouhé Stráně de 650 MW).
Cehia a direcționat finanțările din Fondul de Modernizare către stocarea "în spatele contorului", baterii industriale și modernizarea rețelelor de distribuție, preferând o abordare distribuită în locul megaproiectelor de stocare comercială.
Ungaria a beneficiat de susținere masivă de stat (scheme dedicate) pentru investițiile în baterii BESS și este una dintre cele mai profitabile piețe BESS din UE datorită ecartului uriaș de preț zi/noapte.
Fără relief adecvat pentru hidro-pompare, Ungaria a investit puternic în scheme guvernamentale pentru baterii de rețea.
Cu peste 700 MW instalați în baterii, Ungaria are cea mai mare pondere de stocare BESS din Europa Centrală și de Est (~5,8% din capacitatea sa energetică).
Când va fi gata proiectul anti-blackout al României
Proiectul energetic anti-blackout pe care se bazează România, al unei Centrale Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) de la Tarnița-Lăpuștești este departe de concretizare. Centrala nu va putea fi funcțională înainte de perioada 2031–2032.
Proiectată la o putere de 1.000 MW și o investiție estimată la peste 1,1 miliarde de euro, centrala Tarnița-Lăpuștești a ieșit abia din blocajul licitațiilor publice și a intrat într-o fază de structurare comercială prin Hidroelectrica.
Criza actuală din România pune în lumină vulnerabilitatea sistemului nostru energetic: fără o infrastructură de stocare de capacitate mare (atât baterii BESS, cât și hidrocentrale cu acumulare prin pompare), un deficit brusc de producție, cum este închiderea de la Cernavodă, obligă autoritățile să importe energie la prețuri de vârf de pe piețele din jur.
Cu speranța că țările vecine au energie de vânzare...
