Top 5 metode prin care escrocii vor încerca să îți fure banii în 2026. Cum să fii vigilent
Citești sau vezi o poveste care îți promite câștiguri rapide? Ai încredere că cel din clip este Ion Țiriac sau Mugur Isărescu? Ei bine, nu e niciunul. Este doar un video fals, realizat cu inteligența artificială, cu personaje care arată identic, ba chiar au vocile lor. Și, vorba lui Gheorghe Dinică în Filantropica, „ți-ar lua banii!”.
Deepfake-ul care arată perfect și minte convingător
În ultimii doi ani, autoritățile europene – inclusiv Europol și ENISA – au avertizat că inteligența artificială schimbă radical fața fraudei online. În 2026, nu mai vorbim despre mesaje prost scrise, ci despre clipuri impecabile. Momelile sunt „aruncate”, în special, pe platformele de socializare – în special Facebook sau Tik Tok.
Vedete TV, oficiali bancari, oameni de afaceri cunoscuți apar în reclame care promit „o oportunitate unică de investiție”.
Tehnologia a devenit accesibilă. Oricine, cu un minim de cunoștințe, poate genera un astfel de video. Iar diferența dintre real și fals devine din ce în ce mai greu de sesizat.
Deepfake-ul nu înseamnă doar un clip viral cu o persoană publică. În esență, vorbim despre clonarea imaginii sau a vocii cu ajutorul inteligenței artificiale. Tehnologia poate recrea timbrul, intonația, pauzele din vorbire. Poate imita expresiile faciale, mișcarea buzelor, chiar și ticurile discrete. Iar asta schimbă complet regulile jocului.
Citește și: Adevărata față a „prințului nigerian”, escrocul din cauza căruia o româncă a pierdut 2,5 milioane de dolari
În ultimii ani au apărut cazuri în care părinții au primit apeluri de la „copilul lor” care plângea și spunea că a fost implicat într-un accident. Sau de la „bunica” care anunța o urgență medicală și cerea bani rapid. Vocea suna real.
Emoția era convingătoare. Panica făcea restul.În realitate, nu era nici copilul, nici bunica. Era o voce clonată din câteva secunde de înregistrare găsite online – poate dintr-un video postat pe social media. Acesta este pericolul major al deepfake-ului: nu mai atacă doar portofelul, ci instinctul de protecție.
În astfel de situații, reacția firească este să acționezi imediat. Dar tocmai aici intervine diferența dintre victimă și persoană precaută.
Pentru că în 2026, nu doar imaginea poate fi falsificată. Ci și vocea care îți spune „ajută-mă”.
Platformele false de investiții și mirajul câștigului rapid
Fraudele de investiții rămân, potrivit analizelor INTERPOL și Europol, printre cele mai profitabile infracțiuni online din Europa.
Scenariul este simplu și eficient. Vezi o reclamă care promite randamente spectaculoase. Ești direcționat către o platformă care arată profesionist, cu grafice, cont demo și „consultant dedicat”. Primele sume chiar par să genereze profit. Doar că acel profit este fictiv.
În 2026, aceste scheme se combină tot mai des cu deepfake-uri și cu povești emoționale – inclusiv așa-numitele „romance scams”, în care relația online devine pretext pentru investiții comune.
Escrocii nu mai „vând” doar un produs financiar fals. Vând încredere.
Citește și: Pensionară din Tulcea, păcălită de doi tineri. Femeia de 76 de ani a rămas fără economiile de-o viață
SMS-urile și QR code-urile false din parcări
În 2025, în mai multe orașe europene, panourile oficiale din parcările publice au fost „piratate” cu QR code-uri lipite peste cele reale. Șoferii scanează codul, ajung pe un site care seamănă cu cel al primăriei și introduc datele cardului. În câteva secunde, banii dispar. ENISA a inclus deja acest tip de atac în categoria „quishing” – phishing prin cod QR.
Fenomenul nu s-a oprit aici. În unele parcări au apărut persoane îmbrăcate în „uniforme” care indică alte numere de SMS decât cele de pe panourile oficiale. Poate sunt reprezentanți legitimi, poate nu. Dar confuzia este exact mediul ideal pentru fraudă.
După incidentele cu QR-urile false, tot mai mulți șoferi preferă aplicațiile oficiale dedicate. Nu din comoditate, ci din prudență.
Impersonarea instituțională: poliția, banca, „dosarul urgent”
Sună telefonul. Numărul afișat este unul apparent banal. Ți se spune că ai un cont compromise, un credit aprobat sau că există un „dosar penal” pe numele tău. Ți se cere să acționezi imediat.
Spoofing-ul telefonic – chiar și prin falsificarea numărului afișat – este deja o practică răspândită în Europa. Europol avertizează că aceste metode devin tot mai sofisticate și sunt combinate cu informații reale obținute din scurgeri de date anterioare.
Escrocii știu numele tău, poate chiar adresa sau ultimele cifre din CNP. Iar presiunea psihologică face restul.
Frauda prin WhatsApp: „Votează la concurs”
Primești un mesaj de la un prieten. Sau cel puțin așa pare. „Te rog, votează pentru fiica mea la un concurs de dans.” Linkul duce către o pagină simplă, unde ți se cere să te autentifici sau să introduci un cod primit prin SMS.
În realitate, acel cod este cheia contului tău.
Frauda s-a răspândit rapid în Europa în 2024–2025 și continuă să facă victime. Mecanismul este simplu: cineva preia controlul unui cont de WhatsApp, apoi trimite același mesaj tuturor contactelor. Pentru că mesajul vine de la o persoană cunoscută, suspiciunea scade dramatic.
Uneori, pagina de „vot” cere date personale. Alteori solicită confirmarea unui cod de verificare, sub pretext tehnic. În momentul în care victima trimite acel cod, atacatorul își activează WhatsApp-ul pe un alt dispozitiv și preia conversațiile.
De aici, schema se amplifică. Contul compromis devine instrument de fraudă pentru următorii zeci sau sute de utilizatori.
Autoritățile europene, inclusiv Europol, avertizează că atacurile bazate pe încredere și pe rețele sociale personale sunt în creștere. Nu pentru că sunt sofisticate tehnic. Ci pentru că sunt eficiente psihologic.
Cum funcționează, de fapt, mecanismul: nu tehnologia fură banii, ci manipularea
În spatele fiecărei fraude există un mecanism aproape identic. Nu începe cu un hacker într-un subsol întunecat. Începe cu o emoție.
Urgență. Frică. Lăcomie. Încredere.
Deepfake-ul cu un om de afaceri cunoscut activează dorința de câștig rapid. SMS-ul care anunță „cont compromis” activează frica. Mesajul pe WhatsApp de la un prieten activează încrederea. Iar apelul „de la bancă” creează presiune. Escrocii folosesc două etape clare.
Prima este construirea credibilității. Aici intervin elementele tehnice: un clip bine făcut, un site care arată profesionist, un număr de telefon care pare oficial, o pagină care copiază identitatea vizuală a unei instituții. Uneori folosesc date reale obținute din breșe mai vechi – nume, adresă, poate chiar ultimele cifre ale unui document. Totul pentru a reduce suspiciunea.
A doua etapă este declanșarea acțiunii. În acel moment ți se cere ceva concret: să introduci datele cardului, să confirmi un cod primit prin SMS, să faci un transfer „de verificare”, să instalezi o aplicație, să autorizezi o tranzacție.
De fapt, banii nu „dispar”. Tu ești cel care îi mută, fără să știi. Fie introduci datele direct într-un site fals, fie confirmi o tranzacție reală crezând că anulezi ceva, fie oferi un cod care permite atacatorului să preia controlul asupra contului tău.
În 2026, diferența dintre fraudă și interacțiune legitimă este tot mai greu de sesizat. Tocmai pentru că metodele sunt rafinate, adaptate și personalizate.
Cum te poți proteja într-un peisaj digital tot mai sofisticat
Nu există o soluție magică. Dar există reflexe simple care fac diferența. În fața unui clip spectaculos cu o persoană publică care promite investiții, primul pas este să nu reacționezi impulsiv. Verifică informația din surse oficiale. Nicio bancă și niciun om de afaceri serios nu îți va cere bani printr-un link distribuit pe social media.
În cazul SMS-urilor sau al codurilor QR din parcări, regula rămâne aceeași: folosește doar canalele oficiale. Dacă există aplicație dedicată a primăriei sau a operatorului de parcare, aceea este varianta cea mai sigură. Evită să introduci datele cardului pe pagini accesate prin linkuri primite în mesaje.
Pentru apelurile suspecte, închide conversația și sună tu înapoi la numărul oficial al instituției, găsit pe site-ul ei, nu pe cel afișat în apel.
Pe WhatsApp sau alte aplicații de mesagerie, nu trimite niciodată coduri de verificare primite prin SMS, indiferent cine le solicită. Dacă un mesaj pare neobișnuit, chiar dacă vine de la un cunoscut, întreabă direct persoana printr-un alt canal.
Și, poate cel mai important, raportează. Platformele online, băncile și autoritățile au mecanisme de sesizare. Fiecare raport ajută la blocarea unor campanii care altfel ar continua să facă victime. Prevenția nu înseamnă panică. Înseamnă prudență.
Acum știi cu ce te-ai putea confrunta în 2026. Fraudele sunt mai rafinate, mai convingătoare și nu arată mereu la fel. Există variante și variante, adaptate la context, la oraș, la moment.
Dar un lucru rămâne valabil, indiferent cât de sofisticată devine tehnologia: paza bună trece primejdia rea.
