Mai multe state europene, între care Suedia, Olanda, dar și România și Ucraina, au declinat invitația lui Donald Trump de a participa, joi 22 ianuarie, la Davos, la prima întâlnire a controversatului "Consiliu pentru Pace", organism care ar putea prelua momentan o parte din atribuțiile ONU.
Olanda a devenit cea mai recentă țară europeană care a respins inițiativa "Consiliul Păcii” a lui Donald Trump, înființată inițial pentru a administra Gaza postbelică, dar gândită de Casa Albă să își extindă atribuțiile asupra conflictelor globale.
Miercuri, deputata olandeză Kati Piri a distribuit pe X un răspuns scris adresat oficialilor din Ministerul de Externe al țării, în care a declarat că este "prea devreme” ca Olanda să participe la ceremonia de semnare de la Davos, joi.
"Cabinetul olandez, împreună cu partenerii europeni, a ridicat o serie de întrebări serioase cu privire la mandatul propus al Consiliului Păcii, deoarece acesta merge mai departe decât a fost prevăzut inițial în Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU, în care accentul a fost pus pe Gaza”, se arată în scrisoare.
"Cabinetul subliniază importanța de a acționa cât mai coordonat posibil cu alți participanți vizați la Consiliul Păcii, inclusiv cu partenerii europeni”, a adăugat oficialul olandez, citat de Euronews.
Nici Suedia nu va participa la prima întâlnire a "Consiliul Păcii” anunțată de președintele SUA, Donald Trump.
Premierul suedez Ulf Kristersson le-a declarat reporterilor prezenți la Davos că textul prezentat până acum de liderul de la Casa Albă nu a convins țara nordică să facă un pas înainte.
Franța a anunțat că nu intenționează să accepte invitația în forma actuală a Consiliului pentru Pace, citând preocupări privind atribuțiile organismului și potențialul de a submina rolul ONU.
Norvegia a respins oficial participarea la Consiliu în forma în care este propus. Germania a reafirmat importanța ONU și nu și-a confirmat aderarea, ceea ce sugerează că nu va participa în mod formal (până la renegocierea mandatului).
Ungaria, Israelul și alte state au confirmat prezența în "Consiliul Păcii"
Singurul lider european care a acceptat din start participarea la noua structură internațională a fost Viktor Orban, premierul Ungariei.
Și premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a confirmat participarea în controversatul "Consiliu pentru Pace" prezidat de Donald Trump.
Vietnam, Kazahstan, Uzbekistan, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Argentina şi Canada au răspuns de asemenea pozitiv invitației lui Trump.
Potrivit administrației americane, ar fi vorba despre 25 de lideri care au confirmat deja participarea la ședința de joi de la Davos.
Zelenski refuză să participe în Consiliul Păcii alături de Putin
Invitația oficială de a participa la Consiliul Păcii a fost adresată de liderul SUA unui număr de 60 de șefi de state și guverne, inclusiv Vladimir Putin și omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, marţi, că nu îşi poate imagina să participe la "Consiliul Păcii” propus de Donald Trump, dacă Rusia ar face parte din acesta.
Potrivit listei pe care a publicat-o Bloomberg, din regiunea est-europeană au fost incluse doar Albania și Ungaria, care au acceptat imediat, plus România, Polonia și Slovenia, care nu au dat, deocamdată, niciun răspuns.
Nicușor Dan a anuțat că merge joi la Consiliul European
Președintele României nu participă la îforumul economic de la Davos, dar a oferit un răspuns oficial liderului de la Casa Albă, în care a mulțumit pentru invitarea României în Consiliul Păcii, precizînd că e nevoie de o evaluare aprofundată înainte de luarea deciziei.
"Președintele României a demarat un aprofundat proces de analiză a conținutului și a implicațiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaționale asumate anterior de România, în special cele din cadrul Organizației Națiunilor Unite, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și al Uniunii Europene", a transmis Administrația prezidențială.
Această evaluare are ca obiectiv stabilirea "gradului de compatibilitate a noii inițiative cu obligațiile existente ale statului român și identificarea modalităților optime prin care România poate contribui la atingerea obiectivului nostru comun de consolidare a păcii în lume".
