1 din 4 | Un nou trend pe TikTok face ravagii în rândul adolescenților. Impactul poate fi periculos și psihologii trag un semnal de alarmă: "Poate să reactiveze durerea emoțională, să declanșeze anxietate, depresie și de aici un comportament diferit"
2 din 4 | Un nou trend pe TikTok face ravagii în rândul adolescenților. Impactul poate fi periculos și psihologii trag un semnal de alarmă: "Poate să reactiveze durerea emoțională, să declanșeze anxietate, depresie și de aici un comportament diferit"
3 din 4 | Un nou trend pe TikTok face ravagii în rândul adolescenților. Impactul poate fi periculos și psihologii trag un semnal de alarmă: "Poate să reactiveze durerea emoțională, să declanșeze anxietate, depresie și de aici un comportament diferit"
4 din 4 | Un nou trend pe TikTok face ravagii în rândul adolescenților. Impactul poate fi periculos și psihologii trag un semnal de alarmă: "Poate să reactiveze durerea emoțională, să declanșeze anxietate, depresie și de aici un comportament diferit"
Un nou trend face valuri pe TikTok și aduce cu el nu doar vizualizări și like-uri, ci și bani pentru creatorii de conținut. Este vorba despre așa-numitul break-up content, videoclipuri în care tinerii își povestesc experiențele dureroase de dragoste, despărțirile și suferințele emoționale. De la lacrimi în fața camerei, până la confesiuni intime despre trădări și iubiri pierdute, acest gen de conținut s-a transformat într-un adevărat magnet de atenție online.
Zeci de tinere aleg să își deschidă sufletul în fața unei audiențe formate din mii sau chiar milioane de urmăritori. Unele mărturii par sincere, altele par regizate. În spatele fiecărui videoclip viral se poate ascunde fie o experiență autentică, fie o strategie de marketing bine gândită. Specialiștii atrag atenția că, deși la prima vedere par inofensive, aceste postări pot avea un impact psihologic profund asupra celor care le urmăresc, în special asupra adolescenților.
Emoțiile la schimb cu vizualizări
Psihologul Keren Rosner explică în exclusivitate pentru stirilekanald.ro de ce aceste povești emoționale au prins atât de bine: „Poveștile de viață au un impact în general foarte puternic, mai ales asupra adolescenților, pentru că ei se regăsesc în povești și caută povești să găsească soluții. Un adolescent întotdeauna are nevoie să găsească grup de susținere, părinții care să-i dea variante, pentru că tocmai pornește în experiența vieții și nu știe cum să se comporte.
Citește și: VIDEO „Cred că sunt norocoasă”. Grațiela Duban, secretul relației cu fiul său
Vizionarea acestor videoclipuri poate oferi un sentiment temporar de validare. „În funcție de povestea pe care el sau ea o regăsește pe internet, se simte validat emoțional, simte că nu e singur, se gândește: a, păi și altcineva a trecut prin experiența asta, deci este ceva firesc”, adaugă psihologul.
Totuși, nu toate aceste povești sunt prezentate cu onestitate. Unele sunt exagerate, altele complet inventate, iar acest lucru poate avea consecințe grave pentru cei care le consumă.
De la sprijin emoțional la suferință indusă
Confesiunile online pot, în unele cazuri, să încurajeze exprimarea sentimentelor și chiar să contribuie la vindecare. Dar nu este întotdeauna așa. Psihologul Keren Rosner ne explică: „Dacă ar fi niște povești motivaționale, cele împărtășite pot să încurajeze exprimarea suferinței, exprimarea emoțiilor, rezolvarea unor probleme, unor situații, ieșirea din anumite situații nocive.
Însă varianta cea mai bună este familia și un terapeut, nu internetul.”
Problema apare atunci când povestea urmărită devine o sursă de presiune și confuzie pentru adolescent. „Dacă povestea seamănă prea mult cu experiența adolescentului, poate să-i reactiveze durerea emoțională, să-i declanșeze anxietate, să-i declanșeze depresie, îngrijorare și de aici să apară insomnia, să apară evitarea unor situații, un comportament diferit”, avertizează Rosner.
Mai grav este că unele dintre aceste povești dramatice pot romantiza suferința, transformând-o într-o experiență „specială” sau „dezirabilă” doar pentru că a fost vizibilă online. „Așa pot să distorsioneze percepția adolescentului, care caută soluții despre viața lui interioară sau ce atitudine să ia în anumite situații”, explică psihologul.
Pentru unii tineri, această distorsionare poate însemna un blocaj emoțional. Se pot simți incapabili să ia decizii similare cu cele prezentate în videoclipuri sau, și mai rău, pot începe să creadă că nu merită mai mult.
„Poate să pună o presiune foarte mare o poveste din asta dramatică, mai ales dacă este inventată, deci nu are correspondent în realitate. Da, poți să-ți imaginezi că ai face niște lcururi, dar când să le pui în practică nu este similar, e foarte dificil sau chiar imposibil să duci povestea așa cum o vrei tu imaginar, să o transpui în
realitate. Și atunci povestea poate să devină șocantă sau poate să genereze tristețe mult mai mare sau faptul că nu poți să iei deciziile celei pe care o vezi în filmuleț, să-ți dea senzația că nu ești în stare, că nu ai curaj, nu ești capabilă, că meriți să fii tratată urât, pentru că nu ești sufficient de bună”, atrage atenția psihologul Keren Rosner.Atenție la autenticitatea poveștilor de pe internet
Potrivit psihologului, educația emoțională trebuie să înceapă în familie și să fie consolidată prin sprijin profesionist, nu prin clipuri virale. „Educația emoțională ar trebui bazată pe înțelegerea diferenței dintre autenticitate și poveste. Sprijinul adolescenților trebuie să fie găsit într-un mediu sigur, în familie sau la un specialist care poate să-i facă să se descopere pe sine și să-și activeze propriile valențe, propriile abilități, propriile soluții, pentru că nu întotdeauna soluțiile altuia se potrivesc pentru tine, chiar dacă povestea este relativ asemănătoare”, a explicat psihologul în exclusivitate pentru stirilekanald.ro.
