Un râu infect curge zilnic pe sub București! De unde vin apele murdare

La scurt timp dupa ce bucurestenii si-au terminat dusul de dimineata, toate apele murdare se aduna intr-un suvoi care navaleste pe sub oras, inchis intr-un urias canal de beton.

 

Iar dupa kilometri intregi de drum incatusat- abia scapate dintre cei 4 pereti- puhoaiele inspumate sunt aruncate la 10 metri inaltime si lasate apoi sa se prabuseasca in niste bazine. Acolo vor bolborosi si vor fi amestecate pana cand mare parte din murdaria cu care sunt incarcate se va curata.

E un drum zbuciumat, pe care insa apa care ajunge in casele bucurestenilor trebuie sa il parcurga, zi de zi. Iata de ce.

Citeste si: Trei persoane arestate preventiv şi alte două, sub control judiciar, în dosarul unei gupări care ademenea cetăţeni străini în cluburi din Centrul Vechi, unde după ce consumau alcool li se încărca suplimentar nota de plată

Ori de cate ori fac dus, spala vase sau folosesc toaleta, bucurestenii produc o cantitate de apa murdara.

Ca sa nu polueze solul si sa nu provoace epidemii de tifos sau de hepatita, aceasta apa murdara trebuie colectata de la fiecare utilizator in parte si evacuata cat mai repede din oras.

Daca ar fi vorba despre doar vreo cativa litri, n-ar fi o problema.

Dar cum bucurestenii produc zilnic circa 700 de milioane de litri de apa murdara, nici colectarea, nici evacuarea si nici curatarea ei nu sunt usoare.

Si totusi toate acestea se fac, in fiecare zi. Cum anume, va povestim pe larg, in continuare.

Conducte si tevi care ar putea ajunge tocmai pana la Paris

De la chiuveta sau toaleta- prin sistemul de tevi al cladirilor- apele murdare se scurg, mai intai, intr-o retea de conducte care se ramifica in subteranele Capitalei. Puse cap la cap, aceste conducte s-ar intinde pe mai mult de 2.300

de kilometri, adica pe distanta dintre Bucuresti si Paris.

La randul lui, acest sistem ramificat de conducte varsa apa intr-un urias canal subteran betonat- lung de aproape 18 kilometri, lat de aproape 4 metri si adanc de pana la 3,5 metri- numit Caseta colectoare.

Aceasta caseta- in care se varsa, pe langa apa menajera, si aceea de ploaie, preluata de canalizari, dar si apele industriale, de la intreprinderi- este atat de mare incat in ea intra uneori scafandri pentru a face reparatiile curente.

Practic, caseta preia apele murdare ale intregului oras.

Citeste si: Un tren în care se aflau aproximativ 30 de persoane a deraiat, după ce a lovit un camion. Mecanicul trenului a fost rănit uşor

Citeste si: Bugetul alocat Programului RABLA Plus pentru persoanele juridice a fost suplimentat cu suma de 20 milioane lei

Citeste si: Tumorile cerebrale sunt principala cauză de deces de cauză oncologică la copii şi la adulţii sub 40 de ani

Vreme de zeci de ani, toata apa adunata in caseta era varsata direct in raul Dambovita. Iar de acolo, asa murdara cum era, apa curgea mai departe, pe Arges si pe Dunare, otravind totul in cale, pana in Delta si Marea Neagra.

Bruxelles-ul n-a acceptat, insa, ca lucrurile sa continue asa si a solicitat Romaniei sa rezolve problema inca din timpul negocierilor de pre-aderare la UE. In consecinta, in 2011- dupa 5 ani in care a fost singura capitala europeana care nu isi curata deloc apele murdare- Bucurestiul a pus in functiune statia de epuare de la Glina (a carei constructie fusese inceputa de Ceausescu).

Iar de la acel moment toata apa adunata in caseta colectoare ajunge in statie, care este administrata, inca de la punerea in functiune, de Apa Nova Bucuresti. Iar in aceasta statie apa murdara este curatata, intr-o masura mai mare sau mai mica, inainte sa fie deversata in Dambovita.

Raul de apa murdara intra la curatat

Daca bucurestenii si-au facut toaleta dis-de-dimineata, puhoaiele de apa murdara pe care le-au produs ajung la Glina pe la orele 9:30-10:00, ne spune directorul statiei de epurare, inginerul Olimpia Burghiu. Citeste continuarea pe ziare.com.