Potrivit raportului Comisiei Europene din noiembrie 2022, citat de consultanții de la Deloitte, creșterea estimată a PIB-ului pentru 2023 va fi sub 2 procente, cu perspective mai degrabă negative.

Citește și: Cum ne pregătim de blackout? Acestea sunt elementele care nu trebuie să-ți lipsească

Unul dintre motivele acestei performanțe slabe este acela că România a întârziat conceperea și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce duce la o scădere a investițiilor viitoare. 

Citește și: UPDATE- Miniștrii de externe din țările NATO vin luni la București. Jens Stoltenberg a ajuns în România

Potrivit Comisiei Europene, este de așteptat ca România să nu beneficieze de sprijin semnificativ extern.

Citeste si: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta- catena.ro

Citeste si: Ce a spus public Radu Ștefan Bănică despre Andreea Marin?! „Află ea după”. Nu s-a ferit și a recunoscut asta și despre Violeta- wowbiz.ro

Se preconizează că inflația se va menține ridicată pe tot parcursul anului 2023, iar reducerea deficitului comercial, aflat la cel mai înalt nivel din toate timpurile, va rămâne o provocare, având în vedere contextul macroeconomic și alegerile din 2024.

Inflație de peste 16% la finalul anului 

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR estima în august 2022 o inflaţie de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor.

România se apropie de o "încetinire economică bruscă"

După aproape un deceniu de creştere foarte puternică a PIB-ului, România se pregăteşte pentru o încetinire economică bruscă, scrie consultantul Deloitte Dimitrios Goranitis, citat de Ziarul Financiar.

Citește și: Salariu minim 2023: Decizia de ultimă oră anunțată de Guvern

Perspectivele macroeconomice privind UE şi România determină sectorul bancar să-şi ajusteze strategia. Băncile din România vor intra în această etapă de corecţie mai bine capitalizate decât oricând, însă vor exista zone vulnerabile la care trebuie să fie atente.

Prognoza macroeconomică pentru România, mai optimistă decât pentru zona euro

 din punct de vedere geopolitic, România, la fel ca Polonia, se află în imediata apropiere a conflictului generat de Rusia. Nu este o coincidenţă faptul că, în 2023, România îşi va mări cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB, urmând aceeaşi direcţie ca Polonia de a aloca un buget mai generos acestui domeniu.

Tensiunile geopolitice vor continua, în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu o ameninţare din ce în ce mai mare din partea Rusiei, iar regiunea, cu o probabilitate mai mare de contagiune.

Citeste si: Teoria Ștefaniei cu privire la descalificarea iubitului ei din Casa Iubirii. “Este cineva.”- kfetele.ro

Citeste si: Principala ipoteză a anchetatorilor în cazul tragediei din Cluj. O familie întreagă, descoperită moartă în curtea din spatele casei- radioimpuls.ro

Acestea fiind spuse, se pare că prognoza macroeconomică pentru România este încă mai optimistă decât perspectivele generale privind Uniunea Europeană.

Potrivit CNBC, „zona euro va trece printr-o perioadă de recesiune profundă şi se va redresa dificil şi lent”.

Citește și: Alimentele care se scumpesc de la 1 ianuarie 2023. Românii vor scoate mai mulți bani din buzunare

Articolul citează declaraţiile lui Christine Lagarde, Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), cu privire la probabilitatea crescută de recesiune, precum şi pe ale economiştilor BCE cu privire la o recesiune „profundă” în primul semestru al anului 2023, urmată de o redresare lentă, din cauza dinamicii pieţei de energie şi a întreruperilor înregistrate pe lanţurile de aprovizionare. 


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si