Un raport recent al Comisiei Europene arată că inflația se va menține ridicată în România pe tot parcursul anului 2023, ceea ce înseamnă că prețurile nu vor da ușor înapoi, în ciuda prognozelor BNR.
Inflația nu scade nici în 2023
[Sursa foto: Unsplash.com]Potrivit raportului Comisiei Europene din noiembrie 2022, citat de consultanții de la Deloitte, creșterea estimată a PIB-ului pentru 2023 va fi sub 2 procente, cu perspective mai degrabă negative.
Citește și: Cum ne pregătim de blackout? Acestea sunt elementele care nu trebuie să-ți lipsească
Unul dintre motivele acestei performanțe slabe este acela că România a întârziat conceperea și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce duce la o scădere a investițiilor viitoare.
Citește și: UPDATE- Miniștrii de externe din țările NATO vin luni la București. Jens Stoltenberg a ajuns în România
Potrivit Comisiei Europene, este de așteptat ca România să nu beneficieze de sprijin semnificativ extern.
Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro
Se preconizează că inflația se va menține ridicată pe tot parcursul anului 2023, iar reducerea deficitului comercial, aflat la cel mai înalt nivel din toate timpurile, va rămâne o provocare, având în vedere contextul macroeconomic și alegerile din 2024.
Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
BNR estima în august 2022 o inflaţie de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor.
După aproape un deceniu de creştere foarte puternică a PIB-ului, România se pregăteşte pentru o încetinire economică bruscă, scrie consultantul Deloitte Dimitrios Goranitis, citat de Ziarul Financiar.
Citește și: Salariu minim 2023: Decizia de ultimă oră anunțată de Guvern
Perspectivele macroeconomice privind UE şi România determină sectorul bancar să-şi ajusteze strategia. Băncile din România vor intra în această etapă de corecţie mai bine capitalizate decât oricând, însă vor exista zone vulnerabile la care trebuie să fie atente.
din punct de vedere geopolitic, România, la fel ca Polonia, se află în imediata apropiere a conflictului generat de Rusia. Nu este o coincidenţă faptul că, în 2023, România îşi va mări cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB, urmând aceeaşi direcţie ca Polonia de a aloca un buget mai generos acestui domeniu.
Tensiunile geopolitice vor continua, în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu o ameninţare din ce în ce mai mare din partea Rusiei, iar regiunea, cu o probabilitate mai mare de contagiune.
Citeste si: Culiță Sterp, amintiri traumatizante din copilărie: „Râdeau copiii de mine.”- kfetele.ro
Acestea fiind spuse, se pare că prognoza macroeconomică pentru România este încă mai optimistă decât perspectivele generale privind Uniunea Europeană.
Potrivit CNBC, „zona euro va trece printr-o perioadă de recesiune profundă şi se va redresa dificil şi lent”.Citește și: Alimentele care se scumpesc de la 1 ianuarie 2023. Românii vor scoate mai mulți bani din buzunare
Articolul citează declaraţiile lui Christine Lagarde, Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), cu privire la probabilitatea crescută de recesiune, precum şi pe ale economiştilor BCE cu privire la o recesiune „profundă” în primul semestru al anului 2023, urmată de o redresare lentă, din cauza dinamicii pieţei de energie şi a întreruperilor înregistrate pe lanţurile de aprovizionare.
