Stresul nu afectează doar starea mentală, ci poate avea consecințe serioase și asupra sănătății danturii. Medicul stomatolog Andrei Constantinovici explică legătura dintre stres, anxietate și problemele dentare, dar și cum pot fi prevenite și tratate aceste afecțiuni.
Proverbele românești precum „treci cu dinții strânși printr-o problemă” sau „îți iei inima în dinți” reflectă o realitate medicală: strânsul dinților, cunoscut sub denumirea de bruxism, este adesea asociat cu emoțiile intense și stresul.
În mod normal, uzura dentară evoluează cu aproximativ 1 mm la 100 de ani, însă în prezent, pacienții tineri de 20-40 de ani se confruntă cu o uzură de 2-3 mm, echivalentul unei vârste dentare de 200-300 de ani.
Atunci când apare o durere dentară, este dificil să se stabilească dacă stresul este cauza principală. „De obicei, căutăm factori locali, cum ar fi carii sau probleme parodontale, dar trebuie să ținem cont și de stres ca factor asociat”, spune medicul.
Pașii pentru un zâmbet sănătos și estetic
Pentru cei care au ajuns în stadii patologice, reparația danturii trebuie făcută cu grijă și în ordine corectă. Primul pas este tratarea problemelor bacteriologice, cariilor și afecțiunilor parodontale, urmată de corectarea mușcăturii și, în final, de îngrijirea estetică a zâmbetului.
Impactul sănătății orale asupra întregului organism
Sănătatea orală nu este izolată, ci influențează întregul organism. Studiile internaționale arată legături clare între afecțiunile orale și boli precum hipertensiunea arterială, diabetul sau degenerescența nervoasă.
Citește și: Când și de ce se face anestezie generală la stomatolog?
Igiena orală corectă: cheia sănătății dentare pe termen lung
Contrar unor mituri, schimbarea frecventă a pastei de dinți nu este neapărat esențială. Mai importantă este igiena orală riguroasă, realizată de două ori pe zi, dimineața și seara. Periajul poate fi manual sau electric, iar curățarea zonelor interdentare, care reprezintă aproximativ 40% din suprafața dentară, este vitală.
