La marginea satului Izvoarele, din județul Mehedinți, doi soți din Timișoara au renunțat la agitația urbană pentru a-și construi o afacere prosperă în mediul rural. Alegerea lor neobișnuită: creșterea struților, o afacere care a început acum un an și jumătate și care a crescut rapid, ajungând la o fermă cu 30 de păsări.
În locul traficului și al zgomotului orașului, la Izvoarele viața curge liniștit, acompaniată doar de pașii hotărâți ai struților și de grijile crescătorilor. Cei doi soți administrează zilnic hrana pentru puii de struț, care sunt în plină dezvoltare și consumă cantități mari de mâncare, inclusiv lucernă tocată.
Citește și: VIDEO Doi struți „evadați” de la fermă le-au dat bătăi de cap șoferilor din Vaslui
Secretul succesului lor îl reprezintă ouăle de struț, extrem de căutate pe piață. Un ou poate hrăni între 10 și 12 persoane și cântărește până la 2 kg, echivalentul a 20-25 de ouă de găină. Acestea sunt apreciate nu doar pentru dimensiune, ci și pentru valoarea nutrițională superioară: mai multe vitamine, nutrienți și un conținut mai scăzut de colesterol. Ouăle sunt foarte populare în perioada Paștelui, când pot fi vopsite și decorate, iar coaja lucioasă este folosită și pentru prăjituri, omlete sau preparate la cuptor.
Citește și: VIDEO „E foarte bogat în proteine, nu are grăsimi” Struțul schimbă meniul românilor
Pe lângă ouă, cererea pentru carnea de struț este în creștere, iar soții au fost contactați și pentru pene decorative sau chiar pentru excrement, folosit ca îngrășământ în grădină. Prețul unui ou de struț este de aproximativ 100 de lei, iar o femelă bună poate produce între 50 și 70 de ouă pe sezon.
„Sunt corespondent la Știrile Kanal D, în regiunea Oltenia. Am absolvit Facultatea de Litere, specializarea Jurnalism din Craiova, dar și un master în Comunicare. Psihologia este a doua mea pasiune.
De câțiva ani încerc să îmbin jurnalismul cu psihologia, sănătatea mintală și cunoașterea de sine. Sunt energică, empatică și uneori aprigă, atunci când valorile îmi sunt încălcate.
Îmi place să întreb omul din fața mea "cum te simți?" și mai puțin "ce faci?". Îmi plac reportajele lungi, în care pot cunoaște în profunzime un fenomen, o comunitate, un om reprezentativ pentru mulțime și îmi doresc, prin ceea ce fac, să aduc plusvaloare.
Deviza mea este să folosesc timpul în favoarea mea și să nu mă irosesc”.
