Scumpirile se țin lanț de români. Covrigul, cel mai consumat produs de patiserie s-a scumpit și cu 25%, de patru ori mai mult decât rata inflației.
„În plin tăvălug al scumpirilor, nici câinii nu mai umblă cu covrigi în coadă. Cel mai consumat produs de patiserie a devenit campion când vine vorba de creșterea prețurilor. Vestitul covrig, vândut până acum în cantități industriale, a ajuns să coste mai mult cu 25%, depășind de patru ori rata inflației”, a transmis Christian Sabbagh, prezentatorul Știrilor Kanal D.
Covrigul, campionul scumpirilor
În drum spre muncă, în loc de mic dejun sau doar de poftă, mirosul irezistibil al covrigilor îi face pe oameni să se oprească și să cumpere aluatul aburind.
Dacă rețeta nu s-a schimbat, prețul a suferit modificări.
„Foarte mare, păi era un leu, 1,5 lei, acum sunt 2,5 lei, cel puțin, covrigii! Scumpete mare”, a spus o persoană.
Nu doar covrigii s-au scumpit, ci și alte produse de patiserie. Totul, din cauza modificărilor fiscale.
„În momentul de față am majorat prețul la covrigii brașoveni, am majorat prețul la produsele de simigerie, cum ar fi batoanele cu șuncă și mozarella sau covrigii cu stafide din cauza impredictibilității fiscale”, a explicat Cristi Chițu, antreprenor.
Spre deosebire de anul trecut, când un covrig costa 2 lei, din acest an, prețul a crescut cu 50 de bani. O majorare de 25%.
Citește și: VIDEO- Reguli noi pentru produsele bio. Ce spune noua directivă europeană?
Cu 50 de bani s-a scumpit și covrigul cu stafide sau batonul cu șuncă și mozarella.
Chiar și așa, covrigul rămâne cea mai la îndemână gustare.
„Pe toate locațiile noastre, vindem în jur de 10.000 de covrigi brașoveni și în jur de 2.000 de merdenele”, a adăugat Cristi Chițu, antreprenor.
Ultimele date arată că, în România, erau peste 8.600 de unități unde se vând covrigi ori produse de patiserie și cofetărie, dintre care 1.100 în Capitală.
Incă de mică îmi plăcea să urmăresc știrile la televizor și visam ca într-o zi să ajung reporter. Tot ce am făcut după aceea a fost să muncesc pentru a-mi realiza visul. Așa că am urmat Facultatea de Jurnalism din Oradea, după care am hotărât să vin la București, pentru a-mi continua studiile. Aici am reușit să mă angajez la un cotidian, după care am încercat să văd și cum e munca de jurnalist într-o agenție de știri. În cele din urmă, cum televiziunea a fost prima mea pasiune, am decis că e timpul să fac pasul spre sticlă.
