1 din 3 | Întâlnire a elevilor de la Liceul Teoretic „Ștefan Odobleja” din București cu scriitoarea Doina Ruști
2 din 3 | Punere în scenă a piesei de teatru inspirată din textul „Platanos”, semnat de Doina Ruști
3 din 3 | Doina Ruști, scriitoare
Într-o lume tehnologizată în care credem că gadgeturile ne fură timpul și viața și nouă și copiilor noștri, mai există tineri care dau telefonul pe o carte. I-am găsit la Liceul Teoretic „Ștefan Odobleja” din Capitală, într-o zi de școală... altfel.
„- Eu pun mâna pe carte în fiecare secundă.
- Între un telefon și o carte, ce ai alege?
- O carte, deși trebuie să recunosc că telefonul mă tentează”, a spus Miruna, elevă a Liceului Teoretic „Ștefan Odobleja”.
Cartea bate tehnologia pentru unii elevi
„- Când e sa alegi între telefon și carte, ce alegi?
- Cartea, telefonul chiar dacă e mai distractiv, cartea dezvoltă mintea, în general”, a spus altă elevă.
„- Când ai de ales între telefon, calculator și carte, ce alegi?
- Depinde... câteodată mă plictisesc și de telefon că devine o rutină mai, vrei și o pauză, poate fi o carte”, este părerea lui Alexandru, elev.
Strânși în sala de clasă, puștii de clasa a VI-a și a VII-a au lăsat manualele și au stat față în față, la un dialog deschis, cu Doina Ruști, una dintre cele mai apreciate scriitoare contemporane, care a ales sa vină în mijlocul lor.
„Acești copii sunt crescuți cu telefonul în mână. Faptul că nu mai stau cu creionul, nu e o pierdere, e o schimbare, găsesc foarte repede esența. Există alt mod de a intra în lectură să afle povestea. Există alt tip de bucurii și să nu-i obligăm la lecturi inutile”, explicat scriitoarea Doina Ruști.
Elevii Liceului Teoretic „Stefan Odobleja”, întâmpinați de apreciata scriitoare Doina Ruști
O întâlnire binevenită care apropie generațiile, dă la o parte barierele și îi ajută pe copii să înțeleagă mai bine ce înseamnă o carte: de la omul care își pune semnătura pe copertă și până la mesajul pe care îl transmite.
„Sunt generații altfel decât noi. De cate ori vin într-o clasă de copii sunt uimită că au întrebări, citesc și se opresc acolo unde eu nu m-am gândit dar care sunt foarte importante pentru lumea de astăzi”, a adăugat Doina Ruști, scriitoare.
„Ne împărtășește experiențele și asta e minunat și înțelegem mai bine”, a spus o altă elevă.
Copiii au pus în scenă și o piesă de teatru inspirată din textul „Platanos”, semnat de Doina Ruști, o alegorie plante-adolescenți, țesută în jurul unei metafore despre cei marginalizați, ideea centrală fiind aceea că „la umbra marilor copaci nu cresc decât buruieni”.
Scriitoarea, autoare de scenarii, de cărți traduse în mai multe limbi, dar și de texte pentru manualele școlare, Doina Ruști îi încurajează pe tineri să-și spună povestea așa cum o simt și să o citească așa cum le e mai la îndemână: de pe ecran, din tableta, din telefon și nu neapărat dintr-o carte care foșnește.
