1 din 4 | Fenomenul disparițiilor misterioase din Japonia
2 din 4 | VIDEO Fenomenul disparițiilor misterioase din Japonia. De ce face furori trendul Johatsu și mii de japonezi sunt "evaporați" definitiv în fiecare an
3 din 4 | VIDEO Fenomenul disparițiilor misterioase din Japonia. De ce face furori trendul Johatsu și mii de japonezi sunt "evaporați" definitiv în fiecare an
4 din 4 | O mamă japoneză în căutarea unor răspunsuri
Fenomenul disparițiilor misterioase din Japonia a fost subiectul mai multor documentare de succes în ultimii ani. De ce aleg mii de japonezi să se "evapore" în fiecare an și nimeni să nu mai știe nimic de ei?
Disparițiile voluntare din Japonia au primit un nume specific "Johatsu". Fenomenul se referă la oamenii care aleg să dispară fără urmă din viața lor obișnuită, "evaporându-se” definitiv. Familiile nu știu nimic despre soarta lor- au murit, au fost răpiți, au fost victima unui accident sau a unei crime, au plecat de bună voie?
În Japonia există firme specializate (denumite yonige-ya sau „companii de fugă nocturnă”) care ajută oamenii să dispară discret: le transportă bunurile, le găsesc locuințe anonime și le ajută să își construiască o nouă viață în altă parte.
Fenomenul e parțial „tolerat”, pentru că poliția japoneză nu caută activ adulți dispăruți, dacă nu există suspiciuni de crimă, după cum scrie The Guardian.
Fenomenul "Johatsu", termen folosit pentru a descrie acele dispariții care nu sunt rezultatul unei crime, ci al unei decizii deliberate de a rupe toate legăturile cu familia, prietenii și societatea, a captat recent atenția cineaștilor internaționali.
Documentarul "Johatsu: Into Thin Air", realizat de Andreas Hartmann și Arata Mori, prezintă mai multe cazuri și interviuri cu persoane care au dispărut pentru că au dorit să scape de datorii, de relații abuzive sau de presiuni sociale.
Câți japonezi se "evaporă" în fiecare an?
"Jonatsu" este un fenomen greu de cuantificat, dar estimările din presa japoneză sugerează sute de mii de oameni „evaporați” în ultimele decenii.
Cele mai recente date raportate de Agenția Națională de Poliție din Japonia indică aproximativ 90.000 de cazuri de persoane dispărute în fiecare an. Numărul disparițiilor a fost în creștere în ultimii trei ani, dar nu s-a îndepărtat de tendință anuală constantă de aproximativ 90.000 de raportări.
Deși majoritatea persoanelor date dispărute sunt găsite rapid, numărul include un număr semnificativ de cazuri care implică persoane cu demență, crime, dar și un număr mai mic de persoane care dispar intenționat.
Fenomenul cunoscut sub numele de "johatsu" (sau „oamenii evaporați”) acoperă doar o parte relativ mică din totalul disparițiilor, dar tendința este de creștere.
View this post on Instagram
De ce preferă japonezii să se "evaporeze"
Unul dintre motivele cele mai frecvente ale "evaporării" unor persoane din cadrul obișnuit al vieții lor are legătură cu presiunea socială. Japonia este o societate unde onoarea și imaginea publică au un rol major.
Persoane care pierd locul de muncă, intră în faliment, au datorii mari sau trec prin divorț pot simți că au eșuat și aleg să dispară pentru a evita rușinea.
"Am preluat compania tatălui meu, dar am ajuns în faliment. Nu am putut să suport apăsarea de a face de rușine numele familiei noastre", spune unul dintre cei care au ales calea "extragerii" în miezul nopții.
"Vreau doar o dovadă că fiul meu trăiește"
Alți japonezi dispar pentru a scăpa de datorii, de recuperatori și cămătari, sau pentru a scăpa de abuzurile din familie.
Există și situații specifice societății japoneze, în care disparițiile sunt legate de fenomenul de izolare și depresie în care cad tot mai multe persoane. Confruntându-se cu stări psihologice grave, mai ales tinerii dau curs dorinței de a se retrage complet din societate.
"Vreau doar o dovadă că fiul meu trăiește", spune mama disperată a unui tânăr dispărut, despre care presupune că a fost "evaporat" de o firmă specializată în relocarea totală a unei persoane.
Femeia își caută fiul dispărut, lucrând cu detectivi privați, pentru că legea și regulile de confidențialitate fac dificilă găsirea cu ajutorul autorităților.
"Am căutat pe telefon: Cum poți să scapi de mafia?"
Companii numite Yonige-ya se ocupă, contra cost, cu extragerea nocturnă a unor persoane și dispariția lor fără urmă. Unii clienți solicită noi identități, alții apelează la operații estetice. Alții vor doar să "dispară", să își înceapă viața de la zero.
"Am căutat pe telefon 'Cum să scapi de Mafia' și am apelat la un night mover. Ei mi-au oferit un loc în care să pot trăi și să muncesc în același timp", spune o femeie "evaporată".
Există multe comunități în Japonia unde nimeni nu te întreabă cum te cheamă, cu ce te ocupi sau de unde vii. Acolo, evaporații își pot relua viața de la zero. "Nu am fost acasă de 37 de ani Vreau să revin la o viață normală", se plânge un bărbat în documentarul citat.
Deși documentarul a fost bine primit la diverse festivaluri din întreaga lume, versiunea originală a filmului nu a fost distribuită și în Japonia. Aceasta a fost promisiunea pe care cei doi regizori au făcut-o protagoniștilor filmului.
O versiune alternativă, care a fost creată folosind tehnologia deepfake pentru a ascunde identitatea participanților, a avut premiera în Japonia la cel de-al 20-lea Festival de Film Asiatic de la Osaka.
"Știam termenul johatsu, dar nu mi-am dat seama cât de răspândit este în societatea japoneză. În general, este văzut ca un subiect tabu- dar când am vorbit despre acest proiect cu prietenii apropiați, mulți dintre ei au spus că cunosc pe cineva care dispăruse așa”, a mărturisit pentru Tokyo Weekender Arata Mori, unul dintre regizorii filmului documentar despre "evaporații" din Japonia.
Are o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, online și TV, cu specializare în domeniile economic, politic și relații internaționale.
A ocupat de-a lungul timpului poziții de redactor, editor sau editor coordonator în instituții media precum Revista 22, Cariere, Business Standard, Realitatea TV, Gandul. Face parte din echipa stirilekanald.ro din iulie 2020.
Absolvent de Filosofie și Jurnalism, cu masterat în Știintele comunicării, a dezvoltat o pasiune pentru domeniul resurselor umane. Colaborează de 12 ani cu HR Club pentru realizarea Manualului de bune practici în Managementul resurselor umane. În ultimii ani a derulat mai multe proiecte de ghost-writing, cu cărți publicate la edituri de prestigiu din România.