Tinerii din ziua de azi sunt prima generație crescută pe internet, expuși încă din primii pași în mediul online.
Fenomenul „sharenting” – obiceiul părinților de a posta frecvent imagini și informații despre copiii lor pe rețelele sociale – a luat amploare și în România, ridicând numeroase întrebări legate de granița fragilă dintre amintirile personale și expunerea publică.
Sharenting-ul în România: între iubire și expunere excesivă
Ancuța Oltean, ca multe alte mame din România, postează fotografii de familie pe rețelele sociale, considerând acest gest unul firesc și menit să împărtășească bucuria vieții de familie cu prietenii și urmăritorii.
„Postez momente care, din punctul meu de vedere, sunt menite să aducă bucurie celor care mă urmăresc, familiei, prietenilor”, spune ea.
otuși, respectă dorințele fiului său adolescent, care îi cere să nu posteze anumite imagini.
Pe de altă parte, există adolescenți care au fost crescuți în văzul lumii, fără să fie întrebați dacă sunt de acord cu expunerea lor online.
Impactul emoțional și riscurile expunerii online
Specialiștii avertizează asupra riscurilor reale ale sharenting-ului. O fotografie încărcată în spațiul digital poate fi descărcată, manipulată prin inteligență artificială sau ajunge pe platforme periculoase pentru copii.
Această expunere poate genera disconfort emoțional și conflicte în relația părinte-copil, manifestate prin opoziționism și resentimente.Reacții și măsuri în alte țări
Nemulțumirea adolescenților a ajuns în unele țări până în instanță. În Austria, Italia, Olanda sau Argentina, există cazuri în care tinerii și-au dat părinții în judecată pentru fotografiile postate fără acordul lor, semnalând o preocupare tot mai mare pentru dreptul la viață privată în era digitală.
Influenceri și limite clare în expunerea copiilor
Unii părinți influenceri aleg să tragă o linie clară în ceea ce privește expunerea copiilor lor. Miruna Ioanii, cu o comunitate de peste 250.000 de urmăritori, nu postează niciodată fețele copiilor săi online, invocând riscurile de siguranță: „Sunt tot felul de pedofili și nu vreau să se întâlnească cu un străin când eu nu sunt lângă ei”.
Concluzie: o dezbatere abia la început
Prima generație crescută în online a ajuns la majorat, iar dezbaterea despre sharing și dreptul copiilor la viață privată în era digitală abia începe să prindă contur. Este nevoie de o conștientizare mai mare a părinților și de reglementări clare care să protejeze intimitatea și siguranța tinerilor în mediul virtual.
