În exclusivitate pentru Știrile Kanal D, ministrul Justiției Radu Marinescu a vorbit despre chiriile foarte mici plătite de către magistrați, dar și despre cum se vor calcula pensiile speciale. De asemenea, se va modifica și vârsta de pensionare a angajaților din sistem.
Claudia Costandiș a stat de vorbă cu ministrul Radu Marinescu și a aflat cum s-a ajuns ca magistrații să locuiască în centrul Bucureștiului și să achite chirii derizorii. Interviul integral cu ministrul Justiției:
Reporter: Pentru început, domnule ministru, aș vrea să ne spuneți cum s-a ajuns în situația în care magistrații să stea în chirii cu sume cuprinse între 60 și 197 de lei.
Ministerul Justiției deține o serie de locuințe de serviciu care sunt puse la dispoziția persoanelor prevăzute de lege și cu respectarea foarte strictă a dispozițiilor legale. Am observat că a existat un interes legitim al mass-media și al publicului pentru aceste situații, ipoteză în care Ministerul Justiției a emis și un comunicat de presă, dar în același timp pot explica lucrurile sintetic pentru ca publicul să înțeleagă aceste chestiuni.
De câte persoane pensionate vorbim?
În momentul de fata avem un număr de 89 de locuințe. Nu sunt foarte multe persoane menționate, vă pot pune la dispoziție datele statistice, însă, repet, este o chestiune care este prevăzută de lege.
Deci, acum, dacă s-ar pensiona un magistrat, nu ar mai putea să beneficieze?
În momentul de fața nu, legea a fost modificată la încheierea raportului de serviciu și locuința de servicii, ea este afectată pentru exercitarea serviciului, este părăsită. Însă există o situație care vine din trecut, nu vizează numai magistrații și alte categorii de personal asimilat, de personal auxiliar aveau în legile care le reglementau activitatea acest drept de a locui și după pensionare.
Deci, practic, în 2022 nu s-a aplicat și retroactiv.
Nu, în 2022 legea n-a putut sau nu s-a menționat la acel moment că s-ar aplica și situațiilor care erau deja născute sub imperiul legii anterioare. Și aceasta este explicația pentru care se găsește și pensionarii în momentul de față. În ceea ce privește cealaltă coordonată, și anume aceea a cuantumului chiriilor, aici este de menționat faptul că acest cuantum este determinat în raport de o hotărâre a Guvernului, care este din anul 2007.
Cine ar fi trebuit să actualizeze acest cuantum?
Inițiatorii hotărârii de guvern sunt Ministerul de Finanțe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne. Nu cunosc în momentul de față ce demersuri s-au făcut. Tot ceea ce vă pot spune este că după ce a existat acest interes public pentru situația de la Ministerul Justiției, vom semnala celor care au inițiat această situație, repet, constatată de opinia publică și care este, evident, regăsită în cuprinsul acelor contracte. Ministerul Justiției aplică legea, avem tot respectul pentru activitatea depusă de cei care sunt îndreptățiți la aceste locuințe, suntem în egală măsură conștienți că imperativul momentului, acela al prudenței financiare, al echilibrului financiar, reclamă și o analiză foarte atentă a acestor situații pentru a se înlătura orice fel de inechități, pentru a se asigura și justa folosire a banului public și pentru a se răspunde interesului general al societății.
Spuneați că nu doar magistrații beneficiază de aceste chirii cu un cuantum redus. Despre ce alți lucrători ai statului mai vorbim?
Sunt și magistrați asimilați, sunt și personal auxiliar, sunt și funcționari publici, fiecare cu normele legale care reglementau situația lor.
Deci vorbim și despre alte ministere, nu doar de angajați ai Ministerului Justiției.
Locuințe de serviciu probabil au și alte ministere și cu siguranță privind aceste situații va trebui să verificați cu ministerele de resort. Eu m-am referit la cei care țineau de Ministerul Justiției. Este o precizare de făcut și aici. Legislația a evoluat. Sub legile anterioare, inclusiv cei care în momentul de față au drepturile bănești acoperite de către Înalta Curte de Casație și Justiție țineau de Ministerul de Justiție, astfel încât regăsim o serie de judecători, de exemplu, care ocupă aceste imobile care sunt ale Ministerului Justiției, chiar dacă în timp bugetul cunoaște s-a modificat și Înalta Curte de Casație a devenit un ordonator principal de credite. Deci, practic, e o situație care vine din trecut. Foarte important este că în momentul de față, în ceea ce privește pe magistrați, este clar că locuința nu mai rămâne pe toată durata vieții și la fel de important este, într-adevăr, să se analizeze această situație a cuantumului chiriilor pentru a se asigura un deziderat de echitate.
Și dacă tot suntem la subiectul legat de bani și magistrați, știm foarte bine că a fost un cartof fierbinte subiectul cu pensiile speciale. Ați mai discutat cu ministrul Muncii ce se va face în acest sens, cum se va calcula acest cuantum?
Avem discuții în ceea ce privește statutul magistraților, evident cu componenta profesională care este foarte importantă, Consiliul Superior al Magistraturii. În principal aici, observația de făcut este că avem un proiect de lege în Parlament. Este un proiect aflat la Senat și probabil în ceeа ce priveşte toate aceste drepturi, dezlegarea va fi una dată de către componenta legislativă. Important este să atingem dezideratul din programul de guvernare, adică vârstă standard de pensionare pentru magistrați, în felul acesta se va asigura un obiectiv de justiție socială, dar în egală măsură trebuie să procedăm într-un mod echilibrat și rezonabil, pentru că este vorba de modificarea unor aspecte care țin de legile justiției, care au fost adoptate în contextul PNRR, au fost înscrise ca un jalon în PNRR și atunci trebuie sa fim foarte atenți să nu afectăm sub nicio formă atragerea de bani europeni, un lucru foarte, foarte important pentru țara noastră. De aceea, soluția este în dialog și în găsirea unei formule legale care să respecte și exigențele de predictibilitate, de stabilitate, de conformitate cu exigențele Comisiei Europene și de constituționalitate. Știți că există decizii ale Curții Constituționale pe aceste chestiuni ale statutului. Ele sunt obligatorii, pentru că așa este arhitectura juridică a unui stat de drept și atunci trebuie să fie și ele avute în vedere. Cam în această ecuație cu multe necunoscute încercăm să găsim o soluție.
S-a vehiculat 65% din venituri.
S-au vehiculat multe ipoteze de lucru. Curtea Constituțională a stabilit principiul și anume pensia de serviciu trebuie să fie cât mai apropiată de ultima indemnizație netă aflată în plată. Deci cumva magistratul să aibă o pensie apropiată, spune Curtea Constituțională, de ultima indemnizație. În acest context repet, prin negociere, prin discuții, prin calcule, se poate ajunge la formula cea mai potrivită, însă respectând această principialitate a Curții Constituționale. Ministerul Justiției nu a avansat în momentul de față niciun fel de cifră exactă sau de... Această componentă urmează să fie stabilită la nivel parlamentar. Repet, bine ar fi și cu consultarea și cu dialogul cu profesia magistraților. Personal împărtășesc punctul de vedere al domnului președinte Nicușor Dan, în sensul că magistrații trebuie să vadă în executiv, în componenta administrativă, un partener. Ei sunt o putere în stat, a treia putere este cea judecătorească, și într-un stat de drept trebuie sa existe o cooperare loială între toate componentele. Bineînțeles, fiecare cu responsabilitățile sale. Legea până la urmă o face Parlamentul și Parlamentul va stabili cum vor fi lucrurile, dar în egală măsură nu poate să facă acest lucru fără o armonie, să zic așa, între toate puterile statului.
S-a tot vorbit despre riscul unui val masiv de pensionare în rândul judecătorilor, că s-ar putea bloca cauze în instanță, că ar rămâne tribunalele goale, tocmai pentru că judecatorii vor încerca să se pensioneze pe legea veche, ca să nu piardă din beneficii. Ca ministru al Justiției, ce părere aveți despre acest lucru?
Preocuparea noastră este să păstrăm în sistem și să găsim, repet, acele formule care să asigure păstrarea în sistem a magistrațiilor cu experiență. Pentru că, potrivit legii actuale și potrivit datelor prezentate și de către CSM, vârsta efectivă reală de pensionare este undeva 50+, 52, 54, poate. Oricum, pleacă din sistem în condițiile actuale, adică respectând legea actuală, persoane care au experiență acumulată, persоane care au o pregătire acumulatã, persoană care funcționează la instanțe superioare și care astfel sunt cele mai potrivite să continue activitatea și să asigure o calitate a actului de justiție. Ca ministru al justiției sunt foarte preocupat de calitatea actului justițic. Și vedeți că de foarte multe ori cetățenii reproșează aceste chestiuni, se îndoiesc sau sunt nemulțumiți de actul de justiție. Ori în condițiile în care am pierde magistrați care au o experiență și am pierde în condiții în care, repet, legea în momentul de față le permite, atunci când au 25 de ani vechime, când au vârsta prevăzută de lege, să depună cererea de pensionare. Atâta timp cât legea există, ea trebuie să producă efecte. Orice modificare este pentru viitor, dar persoanele care în momentul de față întrunesc aceste condiții sunt sub imperiul legii actuale.
De aceea spun că este foarte, foarte important să discutăm în mod serios, în mod responsabil, să vedem care este formula, pentru că totuși acești oameni care sunt, eu sunt încredințat că își iubesc profesia, că fac activitatea din pasiune, din dăruire. Magistratura este o zonă de activitate vocațională. Și atunci ar fi foarte bine să asigurăm acea predictibilitate și stabilitate că ei să-și dorească să continue în sistem. Mai e o chestiune de spus. Trebuie să ajungem la niște norme care să fie cu adevărat stabile. Să nu le mai modificăm anual sau din 2 în 2 ani. Este un exercițiu extrem de nepotrivit pentru noi toți. Nu asigură stabilitatea, coerența, predictibilitatea necesară unei societăți și unui stat de drept. Deci trebuie să ajungem la acest standard la care să stabilim niște principii, niște reguli, niște formule care să rămână pentru foarte mult timp. Și atunci fiecare în profesia sa va ști foarte exact ce presupune activitatea sa, care sunt perspectivele sale și va rămâne să o facă. Și atunci va avea, bineînțeles, și responsabilitatea să o faca foarte, foarte bine.
Și-a dorit să lucreze în televiziune încă din copilărie, iar după ce a terminat Facultatea de Jurnalism, visul i s-a împlinit. Când toată lumea îi spunea să aleagă domeniul social, că e mai ușor, e mai amuzant, e mai fancy, ea a ales să lucreze pe eveniment, domeniul care scoate la iveală latura sumbră a unor imagini aparent impecabile. Și-a dorit să fie mereu în mijlocul celor mai controversate infracțiuni și procese și să fie cea care le face cunoscute publicului larg.
