România va rămâne fără energie nucleară timp de aproximativ 12 ore, începând de joi dimineață, când va începe închiderea controlată a singurului reactor rămas în funcțiune la centrala nucleară de la Cernavodă.
Această măsură vine ca urmare a scăderii nivelului Dunării, cauzată de secetă, care afectează funcționarea în condiții de siguranță a reactoarelor.
Situația actuală la Cernavodă
Primul reactor al centralei a fost oprit încă din 28 iulie, iar specialiștii au decis că unitatea 2 poate funcționa în continuare. Totuși, nivelul Dunării în apropiere de Cernavodă a continuat să scadă, ceea ce a impus măsuri urgente pentru creșterea debitului apei.
În aceste condiții, al doilea reactor de la Cernavodă va intra în procesul de închidere joi dimineață, la ora 7, iar procedura va dura aproximativ 3 ore.
Impactul asupra pieței de energie și consumatorilor
Pentru această perioadă, România va trebui să se bazeze pe importuri de energie electrică, ceea ce va duce la creșterea prețurilor. Energia nucleară se vindea în mod obișnuit între 450 și 600 de lei pe MWh, însă pentru cele câteva ore fără reactor, prețul energiei importate va ajunge la aproximativ 1700-2000 de lei pe MWh, de trei ori mai mult decât în mod normal.
În plus, țara noastră importă deja circa 30% din energia consumată în orele de vârf, o parte semnificativă provenind din Bulgaria, care este și ea afectată de nivelul scăzut al Dunării. Aceasta crește riscul ca România să nu găsească suficientă energie pe piață.
Măsuri de urgență și recomandări
Autoritățile asigură că nu există risc de blackout, însă în cazul în care importurile nu vor acoperi necesarul, se pregătesc măsuri de urgență, printre care deconectarea marilor consumatori industriali, precum uzine și fabrici.
În aceste condiții, fiecare kilovat economisit contează. Autoritățile recomandă reducerea consumului de energie, de exemplu prin stingerea becurilor nefolosite, pentru a diminua presiunea asupra sistemului energetic.
Contextul consumului național
În zilele caniculare, consumul național de energie poate depăși 8000 MW în orele de vârf, ceea ce face ca pierderea celor 700 MW de la Cernavodă să fie cu atât mai semnificativă. Situația este agravată de condițiile meteorologice extreme și de scăderea nivelului Dunării, care afectează nu doar România, ci întreaga regiune.
România traversează o perioadă dificilă în ceea ce privește securitatea energetică, iar această situație subliniază importanța economisirii energiei și a găsirii unor soluții pe termen lung pentru stabilitatea sistemului energetic național.
