VIDEO Taxa pe coletele din China afectează bugetul României. Țara noastră riscă pierderi financiare și relocarea fluxurilor logistice către Ungaria

O polemică intensă a luat amploare în spațiul public românesc după introducerea, la 1 ianuarie, a unei taxe fixe de 25 de lei pentru toate coletele cu valoare sub 150 de euro trimise din afara Uniunii Europene către persoane fizice.

Măsura, menită să reglementeze comerțul online și să crească veniturile bugetare, pare însă să genereze efecte nedorite, inclusiv pierderi financiare semnificative și o relocare masivă a fluxurilor logistice către țări vecine, în special Ungaria.

Comisionarii vamali semnalează o schimbare importantă în modul în care marfa este importată în Uniunea Europeană. Marii livratori chinezi au început să deschidă depozite și entități juridice în țări precum Ungaria, care nu percep această taxă fixă, și să importe bunurile prin procedura clasică, plătind taxele vamale și TVA-ul în vamă. Astfel, coletele ajung inițial pe aeroporturi precum cel din Budapesta, ceea ce a dus la supraaglomerarea zonei cargo a aeroportului Liszt Ferenc.

Ramona, o consumatoare frecventă a site-urilor chinezești, a observat recent o dublare a timpului de livrare pentru comenzile sale, iar aplicația de monitorizare a coletelor a confirmat că acestea ajung mai întâi în Budapesta, înainte de a fi redirecționate către România. Vecinii unguri au semnalat în presă această supraaglomerare, cauzată de faptul că în Ungaria nu se aplică o taxă similară pentru coletele mici, ceea ce face ca fluxurile logistice să se mute în favoarea lor.

Impactul economic și controversele privind pierderile bugetare

Datele oficiale arată că în a doua jumătate a anului trecut aeroportul din Budapesta a procesat aproximativ 7,36 milioane de colete e-commerce, cu o valoare totală de peste 212 milioane de euro, reprezentând circa 50% din totalul mărfurilor tranzitate prin aeroport. Asociația ProCustance avertizează că România ar putea pierde până în 2026 până la 90% din veniturile generate anterior de aceste fluxuri, din cauza relocării acestora.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor respinge aceste speculații, catalogându-le drept nefondate și neconfirmate de date oficiale consolidate. Autoritățile subliniază că afirmațiile privind pierderile bugetare sau relocarea fluxurilor logistice trebuie tratate cu responsabilitate, până la apariția unor surse statistice verificabile. De asemenea, implementarea taxei este criticată pentru lipsa normelor de aplicare, ceea ce afectează eficiența măsurii.

Lecții din alte țări și perspective europene

Situația din România nu este singulară. Financial Times a relatat că Italia a înregistrat pierderi financiare semnificative după introducerea unei taxe similare de 2 euro pentru coletele sub 150 de euro din China. În cazul Italiei, pachetele sunt livrate inițial în Belgia, ceea ce indică o tendință regională de evitare a taxelor prin redirecționarea fluxurilor logistice.

Experții consideră că această problemă ar putea fi soluționată doar printr-o abordare unitară la nivelul întregii Uniuni Europene, prin impunerea unei taxe comune pentru comenzile venite din țările asiatice.

Astfel, s-ar evita distorsiunile de piață și pierderile financiare cauzate de relocarea fluxurilor comerciale.