Trei pasaje din Capitală se află la un pas de colaps. Autoritățile au în plan să le repare însă trebuie să efectueze mai întâi demersurile pe partea de birocrație.
„Trei pasaje din Capitală au bulină, la fel cum au clădirile cu risc seismic. Cu alte cuvinte, se află la pun pas de colaps. Este concluzia la care a ajuns Primăria după ce a expertizate marile puncte de infrastructură din Capitală. Municipalitatea are în plan să le repare, doar că deocamdată trebuie să rezolve partea de birocrație”, a transmis Christian Sabbagh, prezentatorul Știrilor Kanal D.
Pasaje la un pas de colaps în Capitală
Așa arată bulina care îi anunță pe șoferi că pasajul Lujerului reprezintă un risc pentru circulație. Cei care folosesc această scurtătură o fac pe barba lor.
Pasajul a fost inaugurat în 1987 și are o lungime de 800 de metri. În urma unei expertize realizate de Primăria Capitalei, anul trecut a reieșit că acesta este la un pas de colaps și că ar fi nevoie de 50 de milioane de lei ca să îl consolideze.
„- Care ar fi riscurile?
- De la crăpături, fisuri până la lucruri pe care nu ni le dorim... să spunem accidente”, a explicat Emil Ivănescu, reprezentant Ordinul Arhitecților din România.
Nu este singurul pasaj care are o vechime de aproape jumătate de secol. Ne mutăm în Obor. Și aici dăm peste bulina roșie, parcă ascunsă pe un pilon astfel încăt să nu sperie șoferii.
„Deși au avut lucrări de consolidare în 2014, în continuare este încadrat la clasa 5 de risc pentru circulație. Lucrările de reparație au un cost estimat de 50 de milioane de lei”, a transmis Georgiana Grimm, reporterul Știrilor Kanal D.
Primăria Capitalei a expertizat anul trecut toate podurile și pasajele din București. În total sunt 28. Dintre acestea, 3 sunt într-o stare mai bună: Pasajul Muncii, Pipera și Băneasa- Aerogării. 22 dintre ele sunt într-o stare nesatisfăcătoare. Iar Pasajul Lujerului, Obor și podul Băneasa sunt în clasa 5 de risc, adică trebuie reparate urgent.
Deocamdată, au fost demarate procedurile birocratice și urmează să aibă loc studiile de fezabilitate. Așadar, mai avem de așteptat până să vedem lucrările de reparație. Până atunci, oricând există riscul producerii unui dezastru.
Putem lua ca exemplu Podul Constanța, uitat de autorități, din care, în mai multe situații, s-au desprins bucăți de beton. Unele au avariat chiar o mașină în care se aflau un bărbat și fiul său.
Citește și: Orașul din România în care se trăiește cel mai bine
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.
