VIDEO: Ziua Mondială a Sănătății Mintale. Mesajul specialiștilor cu privire la dependența de tehnologie. Mărturii din infernul online: „14 luni de iad pentru un copil de 12 ani prins în capcana rețelelor sociale”
1 din 4 | Sănătate mintală în era digitală
2 din 4 | Alexandru Rogobete
3 din 4 | Vasile Dîncu
4 din 4 | Daniel David
De Ziua Mondială a Sănătății Mintale, experții trag un semnal de alarmă. Tehnologia în exces afectează profund echilibrul psihic al tinerilor.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, care are loc anual pe 10 octombrie, revista Q Magazine a organizat, la Palatul Patriarhiei, conferința „Sănătatea mintală în era digitală”, un eveniment de amploare dedicat efectelor dependențelor digitale asupra sănătății psihice. Evenimentul, moderat de jurnalistul Mihai Constantin, fost purtător de cuvânt al Guvernului, a reunit membri ai Executivului și Parlamentului, medici, psihologi, sociologi, reprezentanți ai societății civile și experți internaționali. Printre invitați s-au numărat ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, ministrul Educației Daniel David, senatoarele Nicoleta Pauliuc și Carmen Orban, precum și Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România. Invitatul special al conferinței a fost dr. Martin Jan Stránský, profesor de neurologie clinică la Universitatea Yale și autor al cărții „The Rise and Fall of the Human Mind”
Ce înseamnă, de fapt, sănătatea mintală
Sănătatea mintală nu înseamnă doar să nu fii bolnav, ci să te simți echilibrat și bine cu tine însuți. Înseamnă să-ți folosești abilitățile, să poți face față stresului și problemelor de zi cu zi, să muncești eficient și să te simți parte din comunitatea în care trăiești. Pentru fiecare om, sănătatea mintală este o resursă importantă, ne ajută să ne folosim mintea și emoțiile la maximum, să ne îndeplinim rolurile de acasă, de la școală sau de la serviciu.
Pentru o societate, oameni cu o minte sănătoasă înseamnă o comunitate mai puternică, mai unită și mai dreaptă. Când sănătatea mintală lipsește, pierdem toți – apar suferințe, costuri și dezechilibre. Sănătatea mintală este și trebuie privită ca un drept de bază al fiecărui om, dreptul de a fi protejat de stres și riscuri, de a primi îngrijiri de calitate, dar și de a trăi liber, independent și integrat în societate.Ziua Mondială a Sănătății Mintale – „Sănătatea mintală este un drept universal al omului”
Tema anului 2025 „Sănătatea mintală este un drept universal al omului” a fost și inspirația conferinței Q Magazine. Această zi reprezintă o oportunitate pentru oameni și comunități de a-și îmbunătăți cunoștințele despre sănătatea psihică, de a combate stigma și de a promova acțiuni care protejează acest drept esențial.
La nivel global, statisticile sunt îngrijorătoare:
- Aproape 970 de milioane de persoane trăiesc cu o afecțiune mintală (1 din 8 oameni);
- Doar 29% dintre persoanele cu psihoză beneficiază de tratament;
- În medie, sănătatea mintală primește doar 2% din bugetele de sănătate;
- Cele mai frecvente tulburări sunt: anxietatea (31%), depresia (28,9%), tulburările de dezvoltare (11,1%) și deficitul de atenție (8,8%);
- Peste 700.000 de oameni mor anual prin suicid, adică 9 decese la 100.000 de persoane.
În România, prevalența tulburărilor mintale aproape s-a dublat în ultimul deceniu și a ajuns la aproape 3 cazuri la 100 de persoane. Bolile psihice majore au crescut de șase ori în ultimii zece ani. Crizele globale recente, economice, sanitare și sociale, au amplificat nevoia urgentă de a include sănătatea mintală între prioritățile de politică publică.
„Sănătatea mintală a tinerilor, o problemă ignorată”
„Dacă vorbim atât de mult despre protejarea mediului înconjurător, mi s-a părut relevant să vorbim și despre mediul interior, care este expresia psihicului nostru”, a spus Floriana Jucan, fondatoarea Q Magazine, în deschiderea evenimentului.
Ea a explicat că revista a organizat conferința și din dorința de a documenta mai bine fenomenul și a atras atenția asupra paradoxului că, în timp ce minorii nu pot intra în cazinouri, rețelele de socializare le sunt accesibile fără nicio limită. „Veți fi surprinși să aflați că niciun tânăr sub 18 ani nu poate accesa vreun cazino online sau din realitate, din industria reglementată, că o persoană care vrea să joace un joc de noroc online trebuie să completeze multe formulare, să se autentifice cu buletinul, cu datele reale, ceea ce nu se aplică pe rețelele de socializare, despre care deja înțelegem că generează o dependență. Nocivă. Am mai organizat această dezbatere și pentru că în documentarea noastră, de ziariști, am constatat că nu există, la nivel național, o statistică a fenomenului adicțiilor și cred că nu putem face o politică de sănătate în absența cartografierii exacte a unei patologii”, a spus Floriana Jucan.
„Ne prostim. IQ-ul a încetat să mai crească după anul 2000”
Invitatul special, Profesorul Martin Jan Stránský, neurolog la Universitatea Yale, a prezentat concluziile alarmante ale cercetărilor sale privind efectele tehnologiei asupra creierului uman: „Ne prostim. IQ-ul a încetat să mai crească după anul 2000. De la an la an, în fiecare țară – inclusiv în a dumneavoastră – oamenii nu mai pot scrie o propoziție de 20 de cuvinte pe hârtie.”
Profesorul a vorbit despre efectele devastatoare ale rețelelor sociale asupra dopaminelor și despre controlul psihologic exercitat prin reacțiile online. „Sean Parker, primul președinte al Facebook, a spus: Abuzăm psihologia umană. Știm exact ce facem și Dumnezeu știe ce va face asta creierelor copiilor noștri.”
El a avertizat că telefoanele mobile ar trebui interzise în școli, invocând dovezi științifice clare. „Cu cât telefonul este mai departe de dumneavoastră, cu atât memoria este mai bună. Aceasta nu este o opinie, ci un fapt concret, studiat. Cei care au inventat tehnologia nu și-au lăsat propriii copii să o folosească. Jobs a inventat iPad-ul, dar copiii lui nu aveau iPad acasă.”
Într-o provocare directă, i s-a adresat ministrului Educației, Daniel David: „Domnule ministru David, dumneavoastră când o s-o faceți? 69 de țări au interzis deja telefoanele în școli!”
Ministrul Educației, prof. Daniel David, a precizat că impactul tehnologiei asupra oamenilor depinde exclusiv de felul în care aceasta este folosită, putând deveni fie un instrument constructiv, fie o armă de distrugere. „Dacă ne uităm în istorie, aproape fiecare revoluție industrială era așteptată în termeni de catastrofă. Automatizarea va distruge aspectele personale, individuale. Computerele or să ne înnebunească și o să ne ia job-urile. Și acum, în mod natural, avem o altă revoluție industrială pe care o privim tot ca pe o catastrofă. Pentru mine, ca ministru și ca psiholog, tehnologia, în sine, nu e bună sau rea. Ea devine bună sau rea în funcție de cum o folosești. Într-adevăr timpul de expunere contează, dar și mai important decât timpul este conținutul. Conținutul trebuie să fie co-creat cu părinții sau cu profesorii și, așa cum puncta profesorul Stránský, să amplifice componentele de gândire abstractă, pentru că sistemul de Inteligență Artificială îți dă soluția, nu și calea spre soluție.”, a spus ministrul Educației.
România, fără centre funcționale pentru adicțiile digitale
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a recunoscut public realitatea gravă și a anunțat înființarea a șase centre dedicate sănătății mintale, care vor include servicii de consiliere pentru tineri. „Eu vă spun, indiferent de ce spune oricine, că azi, în România, Ministerul Sănătății, responsabil de politici publice în sănătate, nu are o strategie pentru adicții în zona spațiului virtual. Nu există un centru de sănătate mintală, în România, funcțional, care să poată consilia și trata copiii minori, adolescenții, în zona de adicții de spațiul virtual. Poate că există pe hârtie, dar în realitate nu există. Și da, este un obiectiv al nostru.”, a spus Alexandru Rogobete.
Profesorul Vasile Dîncu a prezentat, în premieră, studiul IRES „România în epoca hiperconectivității”, realizat la comanda Q Magazine. Concluzia: România este o țară superconectată, dar profund singură. „Cu cât ești mai conectat, cu atât ești mai singur. Suntem hiperconectați, dar lipsiți de contact uman. Fericirea psihologică vine din feedback-ul și relațiile cu ceilalți, iar exact acest lucru ne lipsește.”
Dîncu a pledat pentru o strategie de bunăstare digitală, considerând-o o prioritate de sănătate publică.
Vocile specialiștilor: de la prevenție la pericolul dependențelor
Printre participanți s-au numărat acad. prof. dr. Vlad Ciurea, conf. dr. Radu Țincu, prof. dr. Carmen Orban, sen. Nicoleta Pauliuc, dr. Lucian Paziuc și dr. Iustinian Ioachim Simion.
Vlad Ciurea a avertizat: „Noi trebuie să controlăm tehnologia, nu tehnologia să ne controleze pe noi!”
Conf. dr. Radu Țincu, Șeful Secței de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgență București și autorul cărții „Învinge dependența”, a atras atenția asupra creșterii consumului de substanțe: „Foarte rar am făcut un RMN la un pacient tânăr și am găsit o singură substanță toxică. De obicei consumă mai multe feluri de droguri.”
Senatoarea Nicoleta Pauliuc a reamintit importanța Legii majoratului digital, care impune acordul părinților pentru crearea conturilor online de către minori: „Nu interzicem tehnologia, ci îi luăm pe părinți ca parteneri.”
Mărturia unei mame: „14 luni de iad”
Momentul emoționant al conferinței a fost povestea Roxanei Dima, mama unui băiețel de 12 ani care a suferit de anorexie nervoasă indusă de rețelele sociale: „2023. Anorexie Nervoasă. David, 12 ani. O banană la două zile, măsurată și cântărită. 14 luni de iad. Nici în cele mai negre scenarii nu mi-a trecut prin minte că David al meu, copilul soare, copilul zâmbet, vorbitor fluent de două limbi străine, sportiv de performanță în două discipline, înot și fotbal, ar putea vreodată să cadă pradă celei mai parșive și periculoase boli psihice din câte a identificat știința medicală. Anorexia Nervoasă a ajuns, potrivit cifrelor oficiale din Uniunea Europeană, la 20% rată de deces. Pe scurt, cei diagnosticați cu eating disorder se înfometează până când le cedează organele și mor. Pe termen lung rata de suicid este la cote alarmante. În mrejele acestei patologii sunt prinși de obicei pre-adolescenții, care, dintr-un cumul de motive cum ar fi neîncrederea în sine, vulnerabilitatea, evenimentele private traumatice emoționale și bullingul, cad pradă într-un final nefericit influențelor nefaste din mediul online, de pe platformele de socializare, tip Tik Tok, Instagram și așa mai departe. În România patologia are iz fantomatic. Trebuie să ai mare noroc să găsești un medic care să pună diagnosticul corect. Și mai ales la timp. Până să ajung la Spitalul Obregia, la doamna doctor Florentina Rad, am auzit de la Haideți doamnă că are fițe!, Îi trebuie o bătaie! sau Are intoleranță alimentară! până la Sedează-l și dă-i cu forța să mănânce!”.
„Suntem animale sociale, nu animale digitale”
Conferința „Sănătatea mintală în era digitală” s-a încheiat cu un apel comun la responsabilitate și educație digitală. Q Magazine și-a propus să transmită mesajul că tehnologia este un progres, dar folosită fără măsură devine o amenințare.
Așa cum a spus profesorul Stránský în final: „Suntem animale sociale, nu animale digitale.”
Parteneri media: Kanal D, Trustul BASILICA, Trustul Gândul.
