Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu, avertizeaza intr-o analiza publicata pe platforma de opinii a BNR, ca România este "mai aproape decât am crede fie de o ajustare controlata, fie de o recesiune".
"Intr-un articol publicat in prima parte a acestui an sustineam ca deficitul de cerere din România a disparut undeva in cursul anului 2013. Cu alte cuvinte, PIB-ul efectiv al României a intrecut nivelul sau potential inca din 2013. Afirmatia mea nu a exprimat o intuitie. Ea s-a bazat pe o demonstratie riguroasa a existentei unei supraestimari sistematice si, de aceea, inevitabile pe termen mai lung, a nivelului PIB potential si a ratei naturale a dobanzii, in orice proces de estimare a acestor variabile neobservabile, indiferent de institutia/persoana care face estimarea.
In acel studiu am aratat ca, „date fiind supraestimarea si datele disponibile la momentul analizei, ideea ca gap-ul PIB s-a inchis inca din 2013 nu poate fi respinsa. Inflatia generata de cerere a ramas stabila in perioada 2013-2015 deoarece excedentul de cerere indicat de gap-ul pozitiv al PIB si de cresterea relativ rapida a creditului a fost plasata in strainatate”, adica stimuleaza cererea in alte tari. Deteriorarea balantei bunurilor in anii mentionati pe ruta bunurilor de consum, in special pe cea a bunurilor alimentare, sustine aceasta idee.
Am aratat, de asemenea, ca procesul acesta prin care reducerea TVA si cresterile salariale stimuleaza economiile altor tari „nu poate dura, iar inflatia determinata exclusiv de cerere (inflatia cererii) va creste. in acest context, masurile din 2016, de reducere a TVA cu 4 puncte procentuale concomitent cu cresterea semnificativa a cheltuielilor salariale, nu sunt sustenabile. Ele exercita presiuni pentru cresterea deficitului de cont curent si a inflatiei.”
Concluzia mea era aceea ca „intarirea politicii monetare ar trebui sa fie mai ferma si mai timpurie”, dar atrageam atentia ca, in perioadele de boom, din cauza subestimarii sistematice a gap-ului PIB si a gap-ului ratei dobânzii, depinzând de combinatia dintre aceste subestimari, politica monetara ar putea fi mai restrictiva decât intentioneaza banca centrala", scrie Croitoru, pe opiniibnr.ro.
In articol, autorul prezinta unele date care arata de ce a sustinut ca PIB s-a inchis in 2013, adica acum aproape 3 ani.
"Revin acum la argumentatia privind inchiderea gap-ului PIB in 2013. in medie, nivelurile cele mai apropiate de nivelul benchmark de dinainte de criza au aparut cu 8,3 trimestre mai devreme. Aceasta inseamna cu 2 ani si un trimestru mai devreme decât se credea in 2008 Q4. Aplicând aceasta medie pentru a corecta estimarea comuna celor mai multor case de prognoza, conform careia gap-ul PIB s-a inchis in 2016 Q1, rezulta ca este foarte probabil ca gap-ul PIB sa se fi inchis spre sfârsitul anului 2013.
Daca gap-ul PIB s-a inchis acum aproape trei ani si de atunci a devenit tot mai stimulativ, inseamna ca suntem in plin boom. Aceasta mai inseamna si ca politica monetara este mai relaxata decât intentioneaza sa fie, iar politica fiscala relaxata a generat un impuls fiscal, ceteris paribus, mai stimulativ la adresa economiei decât ar fi fost implicat de valoarea alternativa (negativa) a gap-ului PIB. in sfârsit, aceasta ar mai putea inseamna si ca suntem mai aproproape decât am putea crede, fie de o ajustare care sa aduca productia spre potential, fie de o o recesiune, daca ajustarile nu
Redacția Știrile Kanal D