Satul Geamăna din munții Apusei era altădată cel mai bogat din țară. Acum, apa sângerie care a îngropat case, gospodării, morminte și chiar biserica, se găsește peste tot și provine de la cariera de cupru din zonă.
Asta-i România! Geamăna - Satul înghițit de ape sângerii și poluare
[Sursa foto: Știrile Kanal D]Cândva, la Geamăna, în munţii Apuseni era un sat, unul dintre cele mai bogate din țară. Acum, o apă otrăvită provenită de la cariera de cupru, acoperă totul: case, livezi, gospodării, morminte. În mijlocul apelor sângerii, numai turla bisericii mai amintește că aici au trăit odată oameni. Localnicii au fost obligaţi să lase satul blestemat în urmă și să se mute tot mai sus pe dealuri. Acolo și-a făcut cuib și familia Dumitraș- doi bătrâni, care trăiesc singuri pe marginea prăpastiei pline cu otravă.
Ai zice că o plagă biblică, azvârlită din ceruri, a transformat raiul într-un adevărat infern. Dar nu-i vorba nicidecum de vreo mânie divină. E blestemul omului asupra naturii și mai ales, asupra lui însuși. E dovada vie că omul poate face și rău, nu doar bine.
Suntem în Munții Apuseni, pe rămășițele satului Geamăna, un loc înghițit și mutilat de steril și ținut secret de autorități. Până în urmă cu ceva vreme, satul număra vreo 400 de case și era considerat unul dintre cele mai bogate din țară. Astăzi a devenit obiectiv turistic. Curioșii caută și fotografiază locul înghițit de sterilul care curge fără oprire de la cariera de cupru Roșia Poieni, și îl transformă într-un loc instagramabil.
După aproape jumătate de ceas de mers prin pădurea înecată în ceață, dăm de o gospodărie veche, părăsită.
Oamenii au plecat și și-au lăsat totul. Aparat de radio, televizor, haine, hamuri de cai, unelte. Toată gospodăria, toată munca și au plecat. Până și hainele și le-au lăsat. Cu amar ne continuăm drumul până la familia Dumitraș.
Citește și: Fabrica de zahăr din Luduș a fost cumpărată de doi români. Compania era pe cale să se închidă
Bătrânului nu îi vine să creadă că niște străini îi bat la poartă. E bucuros și vrea să ne întindem la povești, așa că tragem două scaune în grădina sa plină de meri. Vreo patru familii „de baza”, cum îi place să spună, au trăit aici. Acum, numai el și femeia lui au rămas. Sunt singurele suflete care trăiesc în permanență pe acest deal.
Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro
„- 82 de ani la primăvară.
- Mulți înainte!
- Mulțam!
- Cum e viața la 82 de ani?
- Până acum n-o fost rău, cine știe ce o mai fi de aci”.
Singuri pe dealurile astea. Au ajuns aici fără voia lor, atunci când nenorocirea s-a abătut asupra satului de jos. Se întâmpla în urmă cu 40 de ani, după ce comuniștii au descoperit zăcământul imens de cupru aflat acolo, au decis să dea drumul exploatării și, să ia bogăția pământului. Singura soluție, văzută atunci, a fost să inunde satul Geamăna și cătunele din jur, ca să facă loc unui iaz de decantare a reziduurilor. Oamenii s-au dus care încotro.
Citeste si: Culiță Sterp, amintiri traumatizante din copilărie: „Râdeau copiii de mine.”- kfetele.ro
„Au început să plece din cauza asta. Prima oară or zis că le fac locuințe și nimeni, nimica. Așa or zis… că le fac locuințe. Le-or dat ce le-or dat la oameni și s-a dus care pe unde a putut, pe unde au căpătat un pic de casă de ce e toxic sterilul, mirosul și dacă sterilul vine pe oameni ce să facă, să plece...”, sunt vorbele bătrânului.
Un singur bec- atât se aprinde când se lasă întunericul aici, în pădure, unde cablurile electrice cad mai tot timpul din cauza vântului. În odăița mică, dăm de tanti Ilina, soția lui Nea Cornel. Nici ea nu mai știe când a coborât ultima oară în centrul comunei. Să tot fie vreo 4 ani, ne povestește bătrâna.
Bătrânul nu a vrut nici în ruptul capului să-și părăsească și cea de-a doua gospodărie, după ce s-a mai mutat o dată. Aici, pe dealul lui, și-a făcut un rost, chiar dacă nouă ne este greu să înțelegem cum se poate trăi pe marginea unei prăpăstii pline cu otravă.
Citește și: VIDEO- Asta-i România! O mamă și trei copii stau într-o casă veche de pământ
