Când se sărbătorea de fapt Anul Nou la români

Când se sărbătorea de fapt Anul Nou la români. Nu întotdeauna românii au sărbătorit Anul Nou la trecerea din 31 decembrie spre 1 ianuarie. Fiind popor ortodox, am sărbătorit multe secole Crăciunul și Anul Nou după data acceptată de popoarele occidentale, împreună cu rușii, bulgarii, sârbii sau ucrainienii.

Tuesday 29 December 2020 , 19:28

România a fost una dintre ultimele ţări europene care au adoptat calendarul gregorian.
DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

In articol:

Când se sărbătorea de fapt Anul Nou la români. Revelionul sau Anul Nou pe rit vechi se sărbătorește la două săptămâni după Revelionul pe rit nou. Printre țările în care Revelionul se celebrează pe rit vechi se numără Rusia, Ucraina, Bulgaria, R. Moldova şi alte câteva state. În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave (sârbii, ucrainienii, rușii și lipoveni etc.), dar și locuitori din diferite colțuri ale Planetei, sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi.

Citeste si: Calendar ortodox decembrie 2020: Ce sărbătoare e azi?

Ce este Anul Nou pe rit vechi 

Anul Nou pe rit vechi este sărbătorit de creștinii care fac parte din biserici ortodoxe, care nu au preluat calendarul Iulian îndreptat, precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte, actfel, creându-se decalajul de 13 zile dintre sărbători.

În secolul al XVII-lea, pentru a regla modul de datare, s-a făcut reforma calendarului Gregorian, care a primit şi denumirea de Stil Nou. Noul calendar a fost adoptat treptat de toate bisericile catolice şi protestante, nu şi de bisericile ortodoxe, care în 1923, au adoptat calendarul Iulian revizuit. 

Citeste si: Meme-uri de iarnă. Sărbătorile de iarnă vor fi mai vesele cu aceste imagini! Galerie foto

Bisericile ortodoxe (inclusiv Biserica Română) au început să sărbătorească Crăciunul împreună cu bisericile occidentale pe data de 25 decembrie a calendarului Gregorian. Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia şi Ierusalim, singurele care nu au acceptat noul calendar, au continuat să sărbătorească Crăciunul pe data de 25 decembrie a calendarului Iulian – 7 ianuarie în calendarul Gregorian. Așadar, cei care sărbătoresc Crăciunul și Revelionul pe rit vechi o fac la data de 7 ianuarie şi, respectiv, 13 ianuarie.

Adoptarea calendarului gregorian

România a fost una dintre ultimele ţări europene care au adoptat calendarul gregorian. După înfăptuirea Marii Uniri, a apărut problema unificării stilului calendaristic, întrucât stilurile practicate în diferitele provincii istorice erau şi ele diferite.

Transilvania şi Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, în timp ce Regatul României şi Basarabia foloseau stilul vechi. Necesitatea reformei calendarului era una de ordin intern şi extern, de consolidare şi modernizare a noului stat unitar.

Alinierea la standardele europene era considerată o condiţie a progresului şi modernizării, în contextul în care, pe plan internaţional, se căutau soluţii pentru unificarea diferitelor unităţi de măsură. Aşadar trecerea la stilul nou s-a făcut în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial data de 14 aprilie.

Citeste si: Ce este salcia energetică și la ce este folosită aceasta

Ce s-a întâmplat în anul 1923

Deși țările din Europa Răsăriteană au adoptat calendarul gregorian până în 1923, bisericile lor naționale ortodoxe folosesc în continuare calendarul iulian. La Conferința interortodoxă de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit.

Acest calendar este format dintr-o parte solară, care este și va fi similară cu calendarul gregorian până în anul 2800 și o parte lunară, cu ajutorul căreia se calculează astronomic Paștele la Ierusalim.

Citeste si: Piftie. Cea mai bună rețetă pe care numai marii bucătari o știu

Toate bisericile ortodoxe au refuzat partea lunară, continuând astfel sărbătorirea Paștelui conform calendarului iulian, (Biserica Ortodoxă Finlandeză folosește calendarul gregorian pentru sărbătorirea Paștelui).

Partea solară a calendarului a fost acceptată numai de unele dintre bisericile ortodoxe, și anume: Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză și Biserica Ortodoxă Bulgară (în 1963), acestea sărbătorind Crăciunul pe 25 decembrie calendarul gregorian, odată cu bisericile catolice.

Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucraineană și calendariștii vechi greci au continuat să folosească calendarul iulian pentru datele fixe, de aceea ei sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie calendarul iulian (7 ianuarie calendarul gregorian).

Corespondenţa dintre datele în stil vechi şi cele în stil nou

Pentru a obţine data corespunzătoare stilului nou, la data în stilul vechi se adaugă astfel:
- 10 zile pentru intervalul 4 octombrie 1582- 28 februarie 1700;
- 11 zile pentru intervalul 1 martie 1700- 28 februarie 1800;
- 12 zile pentru intervalul 1 martie 1800- 28 februarie 1900;
- 13 zile pentru intervalul 1 martie 1900- 1 octombrie 1924.

Tradiții și obiceiuri de Anul Nou pe rit vechi

Obiceiul de a sărbători Anul Nou pe rit vechi se păstrează în țările din spațiul postsovietic, dar și în diferite colțuri ale Planetei. În Tunisia, Maroc și Algeria există un obicei asemănător. În urma numeroaselor devieri și erori calendaristice, Anul Nou pe stil vechi este menționat pe 12 ianuarie.

În unele zone din Suedia și România, noaptea spre 14 ianuarie este considerată una de poveste. Tot în această noapte se strâng în jurul mesei de sărbătoare și grecii. În partea de Vest a Marii Britanii, pentru o comunitate mică din Wells Anul Nou pe vechi este sărbătoarea bunei vecinătăți și a „ușilor deschise”.

În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou pe stil vechi sau sărbătoarea Sfântului Vasile sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi umblă din casă în casă cu „Pluguşorul”, pocnind din bice, cu talăngi şi buhai improvizaţi pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat. Tot în această seară, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi mai dansează ,,Ursul”, ,,Calul” sau ,,Capra”, iar a doua zi, se umblă cu ,,Semănatul” şi cu ,,Sorcova”, obiceiuri ce datează încă de pe vremea dacilor. În popor, se spune, că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă.


Abonează-te pe

Partenerii nostri
kanald.ro
Nicolas își pierde răbdarea! Vrea din ce în ce mai tare să formeze un cuplu cu Kinga,... Nicolas își pierde răbdarea! Vrea din ce în ce mai tare să formeze un cuplu cu Kinga, care este nehotărâtă: „Simt că tu nu vrei să-ți faci o relație aici”
kfetele.ro
A murit Peter Imre! „Drum lin, fratele meu mai mare!” A murit Peter Imre! „Drum lin, fratele meu mai mare!”
spotmedia.ro
Cum ne alungăm copiii din țară. Mediocritatea, obiectivul ministrului Cîmpeanu Cum ne alungăm copiii din țară. Mediocritatea, obiectivul ministrului Cîmpeanu
spotmedia.ro
În câteva luni, Veneția nu se va mai putea vizita decât contra cost În câteva luni, Veneția nu se va mai putea vizita decât contra cost
b1.ro
Horoscop Alina Bădic pentru săptămâna 3 – 9 iulie 2022. Gemenii au o perioadă... Horoscop Alina Bădic pentru săptămâna 3 – 9 iulie 2022. Gemenii au o perioadă favorabilă pentru investiții și achiziții
ziareonline.ro
Avocado, darul lui Dumnezeu pentru femei Avocado, darul lui Dumnezeu pentru femei
infoactual.ro
Europarlamentarul liberal Rareş Bogdan renunță la scandalul din coaliție, stabilitatea... Europarlamentarul liberal Rareş Bogdan renunță la scandalul din coaliție, stabilitatea este mai importantă acum
evz.ro
Iată cum reacționează corpul tău după ce mănânci la McDonald’s. Concluziile sunt... Iată cum reacționează corpul tău după ce mănânci la McDonald’s. Concluziile sunt îngrijorătoare, în organism se produce un ciclon
doctorulzilei.net
Alzheimer: 10 semne timpurii care prevestesc temuta maladie Alzheimer: 10 semne timpurii care prevestesc temuta maladie
romaniatv.ro
Cătălin Botezatu a ajuns de urgență la spital. Diagnosticul crunt pus de medici Cătălin Botezatu a ajuns de urgență la spital. Diagnosticul crunt pus de medici
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si